27 septembrie 2017

.
mednews-si-mobiasbanca–Mednews.md
Acasă » Medprofil » VIDEO: Ultimul interviu pe care l-a oferit primul director general al CNAM, Gheorghe Russu.

VIDEO: Ultimul interviu pe care l-a oferit primul director general al CNAM, Gheorghe Russu.

9 decembrie 2014, 15:17

Primul director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, Gheorghe Russu, a decedat marți, 9 decembrie, la vârsta de 76 de ani. Este cel care a pus bazele sistemului autohton de asigurare obligatorie de asistență medicală, în momentul în care sistemul de sănătate din Republica Moldova se confrunta cu o criză financiară fără precedent. Ultimul său interviu a fost cel oferit, cu aproximativ o săptămână în urmă, Agenției de presă „MedNews”, în care a vorbit deschis despre problemele din sistemul de sănătate, dar și despre propriile probleme de sănătate. Agenția de presă MedNews exprimă sincere condoleanțe familiei și tuturor celor dragi!

În semn de înaltă prețuire pentru munca depusă în beneficiul întregii societăți, MedNews reproduce integral ultimul interviu oferit de Gheorghe Russu.

 

INTERVIU: FRONTAL! Gheorghe Russu demontează miturile despre sărăcia din sistemul medical

Acum zece ani a revoluţionat sistemul medical prin implementarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (SAOAM), fiind şi primul director general al CNAM. Astăzi l-am găsit acasă, aşezat comod în fotoliul său alb, din piele. Pe biroul de lângă geam creşte un bonsai, stau câteva cărţi şi… pastile. Are o bibliotecă impresionantă. Predomină literatura în limba rusă, deşi spune că pentru el nu contează în ce limbă este scrisă cartea. A lucrat toată viaţa de dimineaţă până noaptea târziu. Acum primeşte plăcere de la soare, de la familie, de la natură şi călătoreşte, pentru că „viaţa-i frumoasă la orice etapă. Sănătate de-ar fi!… ” Gheorghe Russu  citește mult. Pe masă, lângă pat, pe birou, în fotoliu – peste tot sunt cărți și reviste. Unele stau deschise, altele cu un semn de carte ca să știe unde a rămas cu cititul. Peste maldărul de cărți de la căpătâi, se odihnesc două perechi de ochelari…

 

MedNews:  Aveți o bibliotecă impresionantă, în special literatură medicală…

Gheorghe Russu: Deși eu cu soția suntem la pensie, diploma de doctori nu ne-a luat-o nimeni (zâmbește), așa că noi continuăm să citim și să aflăm lucruri noi. Suntem medici, iar un doctor își poate permite să se trateze periodic singur dacă și-a consultat colegul în privința bolii de care suferă și dacă e lucid. Trebuie să recunosc că uneori nu am încredere în colegii de breaslă pe care îi prind că nu se informează și nu investesc în perfecționarea propriilor cunoștințe. Un medic învață toată viață, nu are dreptul să se oprească din studiu, dacă vrea să fie profesionist recunoscut de pacient. Fiecare om are specificul lui și nu întotdeauna aceleași pastile produc efectul așteptat  pentru orice pacient. Mi s-a întâmplat  ca pe exemplul personal să simt aceste greșeli pe care le cred banale. Greșeli improprii unui medic de bună credință. Mi s-a prescris un medicament, prospectul căruia nu a fost citit până la capăt, unde scria că pentru  oamenii în vârstă, ca mine, doza trebuie să fie de două ori mai mică. Ce să zic, mi-a prescris doza din prima parte a prospectului . Noroc de mine, dacă le administram incorect, puteau să apară complicații.

MedNews:  Documentându-mă despre trecutul Dvs, printre caracteristicile date de foștii colegi, angajați și persoane care v-au cunoscut, a fost și „înalt cât un munte”. Cum se face că un „munte de om” a ales să lucreze cu cei mai „plăpânzi” și „fragili” pacienți – cu copiii?

Gheorghe Russu: Mi-am ales conștient meseria. Îmi plăcea să stabilesc diagnosticul și să tratez pacienții. Sunt pediatru. Puteam să spun ce boală are copilul chiar din momentul când mama lui intra cu el în brațe la mine în cabinet. Când lucram vicedirector pe partea curativă la spitalul din Bălți, eram tare vestit. Mă întâlneau mamele, își ridicau copiii în brațe și-mi strigau de departe: „Gheorghe Sergeievici, aista-i! Mata l-ai salvat!”.

MedNews: Câți copii ați tratat de-a lungul carierei?

Gheorghe Russu: Cred că vreo zece mii. Odată, am făcut reanimare pe marginea drumului. Unui copil i se oprea respirația… L-am pus în iarbă și l-am resuscitat.

MedNews: Cum era atunci, demult? Cum era sistemul medical înainte de implementarea actualului sistem de sănătate?

Gheorghe Rusu:  Știți ce făceau atunci? Cei de la miliție schimbau indicatorii și nu înregistrau sau micșorau numărul crimelor. Medicina era considerată bună dacă indicatorii erau îndepliniți. Medicii nu prea lucrau, iar mortalitatea infantilă o decontau. Din numărul total de copii care decedau până la un an, erau înregistrați doar jumătate. Se înțelegeau cu cei de la Statistică, iar când deceda vreun copil, nu-i eliberau certificatul de deces sau îl țineau la ei timp de un an, ca și cum copilul era încă viu. Abia după ce trecea un an de la moartea copilului, mama primea certificatul de deces, pentru că acest caz nu mai era inclus în categoria „moarte infantilă”. Astfel, oficial, indicatorii erau respectați. Oamenii mureau ca muștele. Când au înțeles că metoda aceasta nu este efectivă, ministrul, șeful Direcției Mamei și Copilului, specialistul principal al Ministerului și încă mulți alți șefi au fost scoși din funcție. Pe atunci am ajuns eu să fiu șef al Direcției Mamei și Copilului. Timp de 8 ani am format sistemul NOU de ocrotire a sănătății mamei și copilului.

Până a ocupa eu această funcție, anual mureau până la 45 de copii dintr-o mie. Pe atunci natalitatea era foarte mare. Se nășteau câte 50 000 de copii pe an. După ce am implementat noul sistem – după 8 ani cât am activat acolo, numărul copiilor care decedau până la un an s-a înjumătățit.

MedNews: Era ușor să crești pe scara ierarhică în sistemul medical sovietic?

Gheorghe Russu: Faptul că părinții mei au fost deportați în Siberia mi-a cauzat multe probleme. Atunci era așa: „dacă vrei să fii ministru, trebuie să fii de peste Nistru”. Pe moldovenii basarabeni nu-i promovau în funcții. Practic toate funcțiile importante erau ocupate de venetici. Trebuia să fii de fire luptător. Și am fost. Când am ieșit din URSS, sistemul de sănătate sovietic s-a distrus, iar noul sistem bazat pe economia de piață nu se formase. Era un sistem de stat, dar statul, de facto, lipsea. Bugetul de stat lipsea! Aceasta a condus la apariția capitalismului sălbatic. În acea perioadă nu primeam salarii ani de zile. Pacienții și doctorii rezolvau problemele la căpătâiul patului – unul plătea, altul lua.

MedNews:  Dacă salariile nu se dădeau cu anii, ce vă ținea în spital? De ce continuați să lucrați?

Gheorghe Russu: Atunci, la început, când am ieșit din URSS, în spitale nu era nimic – nici medicamente, nici mâncare, nici căldură! Oamenii își aduceau de acasă albituri și perne. Era o decapitare totală a sistemului de sănătate, pentru că s-a ieșit dintr-un sistem și s-a intrat în altul. Dar…oamenii trebuiau tratați, așa că medicii le spuneau să cumpere medicamente, să-și aducă de acasă câte un reșou pe care să-l pună la capătul patului și…iată așa îi tratau. Nu poți lăsa pacientul să moară, dar nici tu nu trebuie să mori de foame. Munca medicului trebuia recompensată, iar dacă nimeni n-o făcea, o compensa cel care avea nevoie de serviciile acestuia.

MedNews:  Cum se stabilea prețul pe care trebuie să-l plătească pacientul pentru serviciile medicului?

Gheorghe Russu: Nu era o plată stabilă. Dădea fiecare cât putea. Era anarhie totală. Eram pe marginea prăpastiei. Puteam pierde multe vieți. Schimbarea a venit tot la inițiativa medicilor. Ei înțelegeau că nu se mai poate de trăit așa, le era deja greu și incomod să ia bani de la pacienți. Nu toți medicii sunt hapsâni, așa că mulți au început să facă presiuni în vederea identificării unei soluții de ieșire din impas.

MedNews:  Și, ce soluție s-a găsit?

Gheorghe Russu: Și seringile, și medicamentele, și lenjeria, și lumina, și căldura și forța de muncă – toate au un cost. Dar…de unde să iei bani? Bani în buget nu erau, iar fără bani nu puteai face nimic. Și iată atunci, la sfârşitul anilor 90, medicii au înaintat proiectul Legii cu privire la asigurarea  obligatorie de asistență medicală. Dar… practic nu s-a făcut nimic. Mai târziu s-a revenit la ideea de a realiza mecanismul de asigurare  obligatorie, însă trebuia creată baza legislativă. Pentru asta, ne-am dus în România să vedem cum funcționează acest sistem. La ei, însă, era mai rău decât la noi – sistemul  de bacșiș și plata directă în buzunarul doctorului era o tradiție. Cu toate astea am descoperit că în Estonia și Lituania sistemul de AOAM funcționa deja. Am mers la ei și am învățat multe de acolo. De altfel, lucrăm și acum cu acești parteneri aproape că strategici pentru noi în SAOAM

MedNews: Existau în Moldova experți care să vă ghideze activitatea pentru finanțarea sistemului de sănătate?

Gheorghe Russu: Eram toți la început de cale. Știam din cărți și schimbul de experiență care era insuficient, dar atât de esențial. Mare era provocarea să implementăm sistemul, cu cheltuieli minime și fără nici un specialist care să cunoască perfect mecanismul. Am format un grup de lucru cu care ne întâlneam, luam decizii și făceam lista de documente de care avem nevoie. Ministrul Sănătății de atunci, Andrei Gherman, a insistat să mă pună pe mine director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM). La început m-au numit ad-interim, pentru că unul din șefii de sus a spus că „nu insuflu încredere”. În cele din urmă am creat structura, am luat primii oameni la lucru. Lucrau fără să fie plătiți, din entuziasm. Am clădit sistemul singurei, cu puterile noastre, fără mare ajutor din afară. Lucrurile mari doar așa se fac, o știu bine! La baza activității Companiei am pus câteva valori:Autonomia financiară profesionalismul în gestionarea fondurilor și  Incoruptibilitatea angajaților.

Știu, mulți spun că angajații CNAM trăiesc pe sacii cu bani, dar mai știu că cei care spun, râvnesc la ei și cred că e ușor să îi transferi în buzunarul personal. Nu e atât de simplu precum se crede! Sistemul este creat în așa mod, încât fără un temei juridic nimeni nu are acces la banii asiguraților. E mare responsabilitate să gestionezi atâția bani care sunt ai pacienților și care trebuie să ajungă atunci când aceștia au nevoie mai mare ei!

Când pregătiserăm totul și eram gata să lansăm procesul de testare a sistemului AOAM, m-au chemat la o întâlnire reprezentanții Băncii Mondiale, Băncii de Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul Monetar Internațional și m-au ținut patru ore în picioare, punându-mi diferite întrebări. Ne-au spus că vor analiza ceea ce le-am spus și ne vor susține… cu precauție. A fost o testare pentru mine și colegii mei. O testare de capacitate și voință pentru ceea ce trebuia să schimbăm, să revoluționăm în sistemul de sănătate. Și am reușit!

MedNews:  Primul pas. Prima decizie. Prima schimbare. Care a fost?

Gheorghe Russu: Când am început proiectul pilot la Hâncești, transferam banii mai întâi la Comitetul executiv care, ulterior, îi transfera instituțiilor medicale din subordine. Totuși, ne-am gândit că această metodă de achitare nu este bună, pentru că le oferea posibilitate celor de la raion să rețină finanțarea.

Inițial, am făcut un joc administrativ la nivel de țară, cu cvasi bani, totul era pe hârtie doar – adică, noi parcă aveam bani pe cont, le plăteam instituțiilor medicale, ele parcă achitau furnizorii de căldură și electricitate apoi ne dădeau darea de seamă. Dar în realitate, banii nu se mișcau. După ce am testat sistemul în toată țara, am înțeles că… trebuie să meargă!

Am scris o scrisoare Guvernului Tarlev în care am cerut doar să fim susținuți în ideea de a lua un credit. Nu am primit nici un răspuns. Am mers la Banca de Economii și, țin minte, am negociat cu două femei cu nume vestite – Vangheli și Cantemir. Le-am povestit ce vrem să facem și le-am întrebat dacă pot să ne dea bani. Era vorba de 55 de milioane de lei. Era cam complicat, pentru că nu aveam ce pune în gaj, iar dobânda era de 20%. În cele din urmă au coborât până la 9%. Chiar în timpul negocierilor, am înțeles că ne vor da bani. Și ne-au dat! Imediat!

Pe 25 sau 27 noiembrie s-a luat decizia de a lansa sistemul, iar în acea noapte Ministerul era gata să accepte implementarea lui doar în 3-4 raioane, nu la nivel național. Ar fi fost o mare greșală, pentru că am fi avut două sisteme paralele în curs de implementare.

Imediat cum s-a trecut la SAOAM, toți banii care veneau de la stat au fost scoși din circuitul sistemului de sănătate. Toate conturile instituțiilor medicale erau goale. Zero. Primii bani urmau să intre în cont abia după ce se termina prima lună, după ce erau să intre în vigoare Legile pe care le-am elaborat și respectiv, banii care urmau să fie acumulați în baza acestora, adică de la 1 ianuarie 2004.

Chiar pe 31 decembrie 2003, am transferat primele sume de bani către prestatori. Timp de trei luni CNAM a întors creditele, inclusiv dobânda. Am reușit!

MedNews: Cum i-ați convins pe medici să treacă la noul sistem?

Gheorghe Russu:  Cea mai mare rezistență am întâmpinat-o chiar în interiorul sistemului, pentru că o parte mare din medici s-au obișnuit să ia banii direct de la pacient și nu vroiau să renunțe la asta. Unii continuă și acum practica aceasta. Totul s-a produs treptat. Când lucrătorii medicali au început să primească salariile, iar în spital venea căldura, lumina și s-au început reparațiile – s-a înțeles că lucrurile se mișcă spre bine. O mână de oameni care au promovat sistemul de asigurare ca instrument de finanțare a sistemului de sănătate și-au făcut datoria cea mai mare în fața statului, au salvat sistemul de sănătate de faliment. Alte soluții decât acceptarea și implementarea SAOAM nu erau.

MedNews: În prezent, medicii au acceptat sistemul sau tânjesc după cel vechi?

Gheorghe Russu:  Unii mai hapsâni, da! Dar în majoritate vreau să cred că  nu tânjesc. Acum au posibilitatea să-și deschidă propriile instituții private. Multe instituții ale medicilor de familie au trecut la autogestiune. Prin raioane, medicii ajung să ridice salarii de 9 000 – 10 000 lei. Dacă vor să fie specialiști buni, medicii își pot realiza visurile. Poftim, deschide instituție medicală și ai bussines personal!

MedNews: Deși salariile medicilor au crescut de câteva ori, aproape toți angajații din sistemul medical se plâng că primesc prea puțini bani…

Gheorghe Russu: Cine o să spună vreo dată că îi ajung banii? Unii medicii se plâng că au salarii mici pentru că sunt șireți. Ei au salariul de bază, așa ca la toți – 1 200 sau 1 300 de lei. Dar la acesta se mai adaugă procentele, categoria, stagiul de lucru, adaosuri, etc. Salariul mare nu vine din primul an de lucru. Cei din medicina primară primesc câte 8-10 mii de lei. În spitale, o soră medicală primește 3-4 mii de lei. Medicii tineri rămân în Chișinău. Nu vor să meargă la țară. Legea prevede asigurarea lor cu locuință, vreo 20 000 de lei pentru a se aranja, salariu dintr-odată destul de mare. Dar nu se duc! Preferă să stea în Chișinău cu salariile de aici sau pleacă peste hotare.

MedNews: De ce se scumpește în fiecare an polița de asigurare medicală?

Gheorghe Russu: SAOAM, creat pentru o țară încă  îndeajuns de săracă, asigură un volum suficient de servicii , dar nu  mai mult. Medicina se dezvoltă, noi vrem servicii noi și economia țări noastre nu stă pe loc, dacă în anul curent unele maladii nu au intrat în pachetul unic, atunci în fiecare an se vor  adăuga servicii noi, care vor crește cheltuielile și respectiv costul poliței medicale. În plus, medicamentele sunt scumpe. Țara noastră  nu le produce, ci le cumpără. În calitate de cumpărători, suntem nevoiți să achităm prețul stabilit pe piața mondială. Fiecare om vrea să trăiască cât mai mult, iar ca să-i lungești viața, trebuiesc bani. Investițiile în medicină nu se vor micșora niciodată. Asta trebuie să înțeleagă politicienii, guvernații  și oamenii.

MedNews: Dvs, ca beneficiar, ce părere aveți despre sistemul medical?

Gheorghe Russu:  Sunt probleme! Compania se ocupă de finanțare, iar Ministerul Sănătății de guvernarea sistemului, inclusiv de calitatea serviciilor medicale, care trebuie crescută. Din păcate, Ministerul Sănătății  întotdeauna rămânea și încă mai rămâne în urmă cu reformele. E prea permisiv, prea cuminte cu instituțiile pe care le are în subordine. E puțină strictețe și disciplină. Ași vrea ca Ministerul  să urmărească mai îndeaproape medicii care iau bani de la pacienți.

În Chișinău, medicina primară nu este deloc eficientă. Asta o spuneam înainte și o spun și acum. Toate Asociațiile Medico-teritoriale trebuiesc descentralizate, iar medicul de familie trebuie să fie în teritoriu, mai aproape de pacienți, să aibă cabinetul lui micuț și să-i primească pe pacienții la locul lor de trai.

MedNews: De ce se implementează atât de greu reformele în sănătate?

Gheorghe Russu:  Eu aveam un principiu – nici o reformă nu trebuie începută din capitală. Aici există tot felul de interese care se transformă în rezistență: unul este feciorul șefului cel mare, altul este al vicelui și fiecare are interesele lui. Chișinăul așa și nu satisface necesitățile populației la nivelul cuvenit. Și nici Primăria, nici Direcția Sănătății așa și nu se ocupă serios de soluționarea acestor chestiuni. Eu pot să-mi permit să spun asta. Sunt om liber acum.

MedNews: Ce-ați schimba acum în sistemul medical?

Gheorghe Russu:  În Chișinău este o concentrație de specialiști. O adevărată forță. Nu trebuiesc atâția doctori aici! Accesul la specialiști trebuie simplificat, pentru că deși sunt mulți, oamenii ajung cu greu la ei. Ciudățenii moldovenești – avem farmacii la fiecare colț de stradă! Cui trebuiesc atâtea?! În Chișinău nu este deficit de cadre, ci proficit. Trebuie de făcut ceva! Îmi pare rău că m-ai întrebat ce pot face eu…Nu mai pot face nimic, aici trebuie să facă oamenii noi care sunt acum la putere.

MedNews: Deși avem, cum spuneți Dvs., proficit de medici, oamenii sunt nemulțumiți de calitatea serviciilor medicale…

Gheorghe Rusu:  În Franța, țara cu unul din cele mai prospere sisteme de asigurări medicale, 80 la suta din beneficiari sunt nemulțumiți de calitatea serviciilor medicale. E ceva normal. Omul nu-i satisfăcut niciodată, pentru că el niciodată nu va fi complet sănătos. El vrea să bea o pastilă și imediat să-i treacă durerea. Este vorba și de mentalitatea care predomină în societate. Pe an ce trece, numărul nemulțumiților va crește, chiar dacă medicina va evolua.

MedNews: Oamenii sunt nemulțumiți nu doar de serviciile medicale, dar și de medici.

Gheorghe Russu:  Când lucram la spitalul din Bălți, a fost adusă o mamă cu un copil căruia i se oprise respirația. L-am intubat și i-am administrat antibiotice copilului. Meningită, forma fulger – când se formează edem pe creier, intră în orificiul occipital și se blochează. Când i s-a oprit respirația, i-a murit și creierul. I-am asigurat timp de două săptămâni respirație artificială. Creierul era mort.  Era clar că făceam totul ca să o liniștim pe mamă. Copilul a murit. Boala i-a fost fatală. După aceea jumătate de an m-a purtat cu plângeri. Oamenii caută pe cineva concret pe care să-l învinuiască de toate suferințele și probleme de sănătate. Nu dau vina pe natură sau pe Dumnezeu, dar pe doctor.

MedNews: Ați spus că aveți probleme de sănătate și să ați ajuns pe mâna medicilor. Dvs, în calitate de pacient, sunteți satisfăcut de calitatea serviciilor?

Gheorghe Russu:  Nu. Sunt un pacient obișnuit, nemulțumit (râde). Vreau să vă spun că multe suferințe pe care le am sunt tot din cauza greșelilor medicale de diagnostic sau de tratament. Am diabet zaharat. Cu părere de rău, nu se tratează. Trebuie să beau pastile în fiecare zi. Pot să fiu eu satisfăcut? Medicina-i vinovată de asta?

NU! Natura este vinovată! Cu părere de rău, nu avem de la natură leac pentru fiecare. Nu putem trata cancerul, nici diabetul. Putem susține viața, dar nu putem trata toate bolile. Pot să aduc mii de exemple, pentru că sunt mii de boli.

MedNews: Majoritatea managerilor de spitale și chiar unii medici sunt membri ai diferitor partide. Care este rolul politicii în sistemul medical?

Gheorghe Russu:  Medicul are dreptul la opinie. El trăiește în societate și nu poți să-i ceri să fie doar în spital. Implementarea SAOAM a fost posibilă doar pentru că s-a ajuns la un consens politic. Dar până a se ajunge la consens trebuia să se intre măcar pe muchia politicului pentru că nu se puteau înțelege politicienii nici măcar în privința persoanei care să fie numită în funcția de director a CNAM. De aceea, SAOAM nu s-a putut mișca din loc timp de patru ani. Așa-s jocurile politice. Politicienii își fac imagine inclusiv pe seama sistemului medical, chiar dacă nu de imaginea lor are nevoie sistemul, ci doar de voință politică..

MedNews: În ultimul timp, unele instituții medicale organizează diverse campanii de colectare a fondurilor. Ce părere aveți despre asta? E normal ca un manager de spital să adune bani în felul acesta?

Gheorghe Russu:  Managerii de spitale au două tipuri de finanțare. Prima – de la CNAM  – sume mari, de zeci de milioane de lei. A doua – ei au voie să presteze servicii contra plată. Nu-i nimic rău în aceea că ei încearcă să colecteze niște bani în plus la ceea ce au, dar trebuie să existe un control asupra acestor bani. Nimeni nu întreabă cum sunt folosiți banii colectați și de către cine. Asta-i o lacună.  Eu consider că în prezent este o rușine pentru instituțiile medicale să umble cu mâna întinsă. Problemele financiare ale instituțiilor sunt rezolvate. Instituția care cel mai tare țipă că nu-i ajung bani, mai mult ca sigur că suferă din cauza proastei gestionări a banilor, de o direcționare ineficientă a serviciilor și banilor! Sau cei care o gestionează sunt mai hapsâni decât ceilalți. Oamenii aceștia primesc bani suficienți de frumoși pentru serviciile prestate la fel ca și ceilalți manageri de spitale.

MedNews: Unii pacienți spun că nu văd utilitatea poliței medicale și că oricum trebuie să plătească atunci când merg la spital.

Gheorghe Russu: Aș vrea ca toți medicii să țină cont că la etapa actuală, pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, SAOAM este singurul instrument eficient de finanțare. Sistemul de asigurare obligatorie medicală trebuie susținut necondiționat și, cel mai important – nu trebuie discreditat. Când doctorul care știe că bolnavul are poliță  medicală obligatorie  totuși „bagă mâna în buzunarul pacientului”, el discreditează sistemul de finanțare a sănătății, adică fondurile care îi asigură un loc de muncă stabil, cu șanse mari de dotare cu echipament și instrumente necesare pentru a profesa meseria aleasă. Uneori medicii chiar zic: „…mata cu polița matale – du-te! Polița aici nu lucrează!”. Asta este o formă de discreditare care poate duce la consecințe grave pentru sistemul de sănătate. Pe medici și asistentele medicale nu lăcomia îi va face  milionari, dar satisfacția pacientului de serviciile medicale prestate și percepția pozitivă a  populației pentru sistemul de asigurare obligatorie de sănătate.

MedNews: Odată cu implementarea în 2004 a SAOAM, numele Dvs a devenit cunoscut fiecărui medic din țară, chiar și din cele mai mici sate. Ce mesaj ați vrea să transmiteți acum, după 10 ani de la acel eveniment?

Gheorghe Russu: Dacă medicul se poartă frumos, își face onest meseria și nu profită de starea materială a pacienților, oamenii sunt recunoscători, iar acesta este cel mai frumos sentiment. Dacă este doctor cumsecade, este ca un Dumnezeu pentru pacienții săi. Să știi să fii un doctor bun este o mare fericire. Respectul câștigat în urma activității îți aduce o satisfacție imensă. Eu le doresc tuturor lucrătorilor medicali de la noi să țină cont de asta. Meserie mai nobilă decât medicina nu există. Ce poate fi mai deosebit decât să ajuți omul, să-l tratezi și să primești satisfacție pentru lucrul bine făcut.

 

Violeta Colesnic, MedNews

 

 BIOGRAFIE

Gheorghe Russu s-a născut la 25 octombrie 1938, în s. Chetriş, r-nul Făleşti.

  • În 1967 a absolvit Institutul de Medicină din Lvov, Ucraina.
Activitate profesională
  • 1967–1970 — a lucrat în Spitalul raional Zastavna, regiunea Cernăuţi, în funcţia de medic-şef adjunct şi specialist principal pe probleme de pediatrie.
  • 1970 — 1975 — a activat în funcţia de şef de secţie pediatrie, medic-şef adjunct al Spitalului de copii şi pediatru principal în cadrul Direcţiei sănătăţii a Executivului Bălţi.
  • 1975 — a fost transferat la Ministerul Sănătăţii în funcţia de şef de Direcţie Ocrotirea Sănătăţii Mamei şi Copilului.
  • 1983 — a fost numit în funcţia de medic-şef al Centrului Mamei şi Copilului.
  • 1989 — a câştigat în concurenţa dură pe sectorul electoral naţional 260 Botanica, mun. Chişinău şi a fost ales în calitate de deputat al poporului URSS.
  • 1993 — a activat în calitate de director al Biroului de statistică sanitară şi informaţie, care ulterior sub conducerea sa, a devenit Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar.
  • 2002 — prin Hotărîrea Guvernului 254 din 01.03.2002, a fost numit director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.
  • începând cu 1 iulie 2003, a implementat principiile fundamentale ale asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în raionul-pilot Hânceşti, ca din 1 ianuarie 2004, proiectul să fie extins pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Gheorghe Russu este cavaler al “Ordinului Republicii” şi ordinului “Gloria Muncii”.

Preluarea informaţiei de pe site-ul Agenţiei de Presă Mednews, poate fi efectuată doar cu indicarea obligatorie a sursei şi a link-ului direct la articolul preluat de pe www.mednews.md
VIDEO: Ultimul interviu pe care l-a oferit primul director general al CNAM, Gheorghe Russu. Reviewed by on . Primul director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, Gheorghe Russu, a decedat marți, 9 decembrie, la vârsta de 76 de ani. Este cel care a p Primul director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, Gheorghe Russu, a decedat marți, 9 decembrie, la vârsta de 76 de ani. Este cel care a p Rating: 0
scroll to top