Dosarul Electronic de Sănătate, în care vor fi stocate informațiile pacienților va fi operațional în viitorul apropiat. O hotărâre de Guvern în acest sens, numită și ”Strategia de E-sănătate 2020”, are menirea de a eficientiza procesele care au loc în medicină și de a ușura accesul la serviciile medicale.
Transformarea electronică în sănătate presupune digitalizarea serviciilor oferite de instituțiile medicale de stat. Despre schimbările care au loc și despre dezvoltarea sistemului medical, ne vorbește Șeful Serviciului e-Transformare din cadrul Ministerului Sănătății, Alexandru Roșioru.
– Domnule Roșioru, explicați-ne, ce reprezintă fenomenul de transformare electronică ?
Strategia e-transformare este un document de politici care stabileşte paşii privind implementarea sau modernizarea Guvernului prin introducerea tehnologiilor informaţionale. Întreg procesul se bazează pe mai mulţi piloni, cum ar fi reingineria sau digitizarea serviciilor publice pe care le oferă statul. În cazul în care serviciile pot fi digitizate, sau dacă instrumentul de acordare a serviciilor poate fi electronic, atunci se dezvoltă o platformă care acordă astfel de servicii.
– Care sunt avantajele implementării sistemului e-sănătate?
Dacă vorbim despre avantajele serviciilor implementate în sistem, vreau să evidențiez în primul rând importanța utilizării instrumentelor electronice de evidenţă a pacienţilor. În multe instituţii medicale încă nu există o bază electronică de date. În aceste condiții, căutarea simplă a informațiilor despre pacient, necesită mult efort și timp. Pentru comparație, aceleași date, dar în format electronic, pot fi găsite în doar câteva secunde. Prin urmare, medicul economisește timp, acordându-i pacientului mai multă atenție. Un alt serviciu proiectat de noi și care se află în faza de dezvoltare este înregistrarea online la medicul de familie. De asemenea, lucrăm asupră implementării serviciului îndreptărilor de la medicul de familie către medicii specialişti. Grație acestui serviciu, vom exclude rândurile mari din instituțiile medicale, iar pacienții vor deveni mai informați și mai organizați.
– La ce etapă de realizare a procesului de automatizare se află sistemul medical din Republica Moldova?
Există faza de conceptualizare, adică timpul în care toţi actorii interesaţi îşi expun părerea despre cum ar trebuit să fie produsul în faza conceptuală, după care urmează faza de elaborare a caietelor de sarcini pentru sistemul dat şi stabilirea cerinţelor de diferită natură: funcţională, nonfuncţională, tehnologică ş.a.m.d. O etapă importantă, de care depinde calitatea produsului finit, este selectarea companiei, după care se trece la dezvoltarea softului, exploatarea experimentală și la final, darea în exploatare și livrarea la utilizator. Noi am trecut deja de etapa de dezvoltare, iar la moment, suntem la faza de testare experimentală a softului pentru medicina de familie. În această vară, planificăm să extindem proiectul în toată țara.
– Există un model de referință pe care se bazează Republica Moldova?
Da, este vorba de sistemul Estoniei, țară care a realizat anumite progrese evidente în acest domeniu, aflându-se în topul statelor care implementează tehnologiile informaţionale în societate. De exemplu, în Estonia deja este utilizat serviciul ”fişa electronică a pacientului”, un adevărat nucleu al sistemului e-sănătate. Din punct de vedere organizaţional, ei au o fundaţie care coordonează activităţile de implementare a domeniului de e-sănătate la nivel tehnologic, administrativ și legislativ.
– E-tranformarea presupune tehnologizarea instituțiilor medicale. Care va fi modalitatea de completare a bazei material-tehnice în aceste instituții ?
Pot să vă spun că în majoritatea instituțiilor medicale din țară, situaţia este destul de bună. În baza unui studiu realizat de noi, am stabilit că mai mult de 50 la sută din instituții sunt dotate cu calculatoare. Din păcate, nu toate dispun de sumele necesare pentru procurarea utilajului necesar, iată de ce, la inițiativa Domnului Ministru, Andrei Usatâi, vor fi alocate fonduri pentru acest scop.
– Implementare noilor servicii automatizate, presupune și o pregătire specială a personalului. Cum anume vor avea loc aceste instruiri?
Am prevăzut și această problemă. Consorțiul care a fost contractat pentru a dezvolta sistemul informaţional este alcătuit din 3 companii: 2 din ele se ocupă cu dezvoltarea aplicaţiei, instalările, configurările ş.a.m.d., iar o companie se va ocupa de instruirea personalului.
– Ne-ați arătat care este partea bună a automatizării sistemului medical. Totuși, acest proces este destul de complicat, prin urmare, implică și anumite riscuri. Care ar fi ele?
Un potențial risc ar putea fi neabsorbţia sistemului de către medici. Pot să vă spun că am prevăzut toate riscurile și suntem pregătiți să le soluționăm. Un alt element este securitatea sistemului. Din acest considerent, am creat o platformă care exclude la maxim posibilităţile intrusiunii în sistem. Această platformă este numita „MCloud ” și va exclude accesul neautorizat sau fizic-forţat al unor hackeri. Întregul sistem va fi plasat pe un singur server, prin urmare, va fi destul de securizat. Iar pentru a evita şi alte riscuri, planificăm să facem instruiri pentru specialiştii IT.
– Când se va putea accesa primul dosar electronic și când va fi automatizat întregul sistem de sănătate ?
Informatizarea sectorului sănătăţii este un proces continuu, iar noi am divizat strategia în 3 etape: pe perioadă scurtă, medie şi respectiv, până în anul 2020. O problemă majoră rămâne cea legată de finanțe, dar avem exemple pozitive în care proiectele importante au fost susținute din fondurile statului, evitându-se finanțările externe. Avem speranța că vom fi susținuți de Ministerul Sănătății în acest parcurs al tehnologizării sistemului medical din R.Moldova.
