23 aprilie 2016

Acasă » Interviuri » INTERVIU// Dr. Mihai Horga: „Calitate nu înseamnă un tomograf nou, ci modul în care oferi actul medical”
INTERVIU// Dr. Mihai Horga: „Calitate nu înseamnă un tomograf nou, ci modul în care oferi actul medical”

INTERVIU// Dr. Mihai Horga: „Calitate nu înseamnă un tomograf nou, ci modul în care oferi actul medical”

11 septembrie 2015, 14:45

Dr. Mihai Horga, un reputat specialist în obstetrică și ginecologie din Târgu Mureș, România, este și senior adviser al Institutului Est European pentru Sănătatea Reproductivă. Totodată, el este unul dintre autorii Cursului regional de instruire privind dezvoltarea și implementarea ghidurilor clinice în sănătatea sexuală și a reproducerii. În această calitate el a participat la seminarul în cadrul căruia reprezentanți ai ministerelor Sănătății, responsabili de acest domeniu din țări ex-sovietice, au fost inițiați în modalitățile de elaborare și implementare și auditare a  acestor ghiduri clinice. Evenimentul a avut loc la Chișinău, în perioada 7-11 septembrie, iar MedNews a profitat de prezența expertului din România pentru a realiza un interviu cu domnia sa.

Reporter: Cum evaluați colaborarea cu specialiștii din Republica Moldova și care au mai fost proiectele pe care le-ați derulat aici?

Mihai Horga: Nu suntem la prima colaborare cu Republica Moldova, am sprijinit foarte multe proiecte, am adus foarte multă literatură de specialitate, am susținut cursuri. Credeți-mă că nu le-am numărat, avem o colaborare de 20 de ani, începând de la instruirile medicilor de familie, continuând cu cursuri și manuale de planificare familială. Au fost și cursuri cu jurnaliștii din sănătate despre abordarea corectă a problemelor de planificare familială și educație reproductivă, pentru că o știre eronată poate compromite enorm din imaginea politicilor de contracepție, parte din vina jurnaliștilor, parte din vina surselor care, la rândul lor, pot fi dintre cele neinformate, ceea ce generează o știre sau o emisiune proastă. Ceea ce puteți face este să verificați din mai multe surse, sau să vă alegeți surse pe baza unei reputații ireproșabile din punct de vedere al credibilității. Chiar dacă există jurnaliști care activează cu predilecție în sănătate, meseria aceasta seamănă un pic cu cea de politician, adică de om care se pricepe, sau măcar pretinde că se pricepe, la orice.

Reporter: Care sunt asemănările și deosebirile în abordarea problemelor ce țin de sănătatea sexuală și reproductivă dintre cele două state românești?

Mihai Horga: Asemănările cred că sunt evidente. Suntem același popor, cu aceeași istorie, aceleași tradiții și, într-un fel, c-am cu aceleași probleme. Avem aceleași rezerve ale populației față de contracepție, o mulțime de folclor incorect și greșit despre acest fenomen care circulă în societate, din păcate și de la medici care nu sunt suficient instruiți, poate și o lipsă de finanțare adecvată. Atunci, soluțiile sunt identice. România a reușit să dezvolte utilizarea mijloacelor contraceptive într-un mod aproape spectaculos, printr-un program național de planificare familială bazat pe trei piloni: educarea și instruirea medicilor pentru recomandarea metodelor adecvate de contracepție moderne, distribuirea de contraceptive gratuite pentru populație pe anumite grupuri vulnerabile și informarea populației. Sunt convins că și aici poate să funcționeze acest trepied și cred că deja se și întâmplă acest lucru. Noi suntem alături la fiecare pas, aceleași materiale de educare și popularizare a metodelor contraceptive care le-am folosit în România sunt distribuite și în Republica Moldova.

O altă recomandare din partea noastră a fost să ne concentrăm nu pe ginecologi, ci pe medicii de familie, pentru că ei sunt mai aproape de femeile care au nevoie de contracepție. Astfel, am reușit să obținem în România ca, în mai puțin de 5 ani, între 2001 și 2005, un procent de 61% dintre femeile fertile, ceea ce este foarte mult, să folosească metode contraceptive. Și acest procent se menține. Ideal ar fi ca, la fel ca în România, medicul de familie din mediul rural să poată oferi gratuit pacientelor produsele contraceptive gratuit. Aici trebuie lucrat, la disponibilitatea contraceptivelor gratuite în Moldova. Acestea însă sunt parte a programelor naționale, în cadrul cărora Ministerul Sănătății achiziționează cu o anumită periodicitate contraceptivele necesare și în sistemul de management logistic al contraceptivelor acestea ajung până la ultimul medic de familie din cel mai îndepărtat raion.

Diferențele ar consta în faptul că în Moldova programele de sănătate funcționează într-un cadru mai strict, mai rigid și birocratizat, pe de altă parte însă relația cu medicii de familie este mai facilă decât în România, acolo unde aceștia sunt extrem de independenți și se subordonează foarte rar instituțiilor de stat, care au pârghii de control extrem de limitate. Acest lucru este evident și la screening-ul de cancer, lucrurile mergând mai ușor aici decât în România, datorită sistemului mai centralizat.

Reporter: Să înțelegem că sunt și lucruri bune în Moldova…

Mihai Horga: Întotdeauna ne-am bucurat de o colaborare în ambele sensuri și noi am fost fericiți să învățăm multe din experiența colegilor noștri din stânga Prutului. În domeniul meu, obstetrică-ginecologie, pot spune că aveți la minister un departament super-profesionist, mă refer la cel condus de doamna Angela Anisei, care am înțeles că acum s-a mutat la Centrul Național de Management în Sănătate. Cu regretatul profesor Petru Stratulat am avut nenumărate acțiuni în domeniul neonatologiei, deci, permanent procesul de perfecționare decurge în ambele direcții.

Reporter: Care e diferența dintre cursul pe care l-ați susținut aici, la Chișinău, în 2013, și cel de acum?

Mihai Horga: Dacă aș fi abrupt, aș spune că participanții sunt diferiți. Dar e vorba despre o inițiativă regională a Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) care urmărește creșterea unei mase critice de specialiști în toate țările din regiune pentru elaborarea, implementarea și auditarea ghidurilor clinice în sănătatea reproducerii și sexualității. Vorbim despre 18 state din regiune care nu fac parte din UE, de aceea cursurile acestea nu se pot face doar o singură dată pe an, ci se fac repetitiv cu alți oameni. Strategia noastră a fost să avem acest curs în engleză și în rusă, la București a fost elaborat cursul în engleză și, cu ajutorul colegilor noștri din Moldova, același curs l-am tradus în limba rusă, pentru specialiștii din spațiul fostei Uniuni Sovietice.

Reporter: La Chișinău a apărut un asemenea Centru de elaborare a ghidurilor clinice în sănătatea reproductivă și sexuală…

Mihai Horga: Este, de fapt, o asociere a patru instituții și face parte din strategia regională UNFPA de a înființa un Centru regional în Republica Moldova. Patru oameni au fost instruiți și ei reprezintă fiecare câte o instituție extrem de importantă în elaborarea ghidurilor clinice, este vorba despre USMF, Centrul Mamei și Copilului, Asociația de Obstetrică și Ginecologie, respectiv Centrul de Instruire în Sănătatea Reproducerii. Fie că vorbim despre partea științifică a evenimentului, fie că ne referim la cea organizatorică, pot spune că s-au descurcat excelent.

Reporter: Printre altele, la deschiderea cursului, ați spus că între cuvintele cheie ale succesului este calitatea serviciilor medicale. Puteți defini această calitate a serviciului medical?

Mihai Horga: Am spus, de fapt, trei cuvinte cheie: calitate, ghiduri și sănătate reproductivă. Termenul de calitate este o noțiune percepută diferit de diferite persoane. Pacientul înțelege calitatea dintr-un punct de vedere, medicul din altul, managerul poate să aibă o cu totul altă viziune despre acest subiect, iar politicianul să vadă în calitatea serviciului medical cu totul altceva. O noțiune complexă la a cărei realizare contribuie foarte multe ingrediente. Am trecut și noi, ca și Moldova, prin etapa în care spuneam că acest lucru se poate obține cumpărând un tomograf modern. Putem să cumpărăm tot felul de echipamente, să facem tot felul de investiții, dar asta nu înseamnă neapărat că am făcut un salt de calitate foarte mare. Vorbim despre calitate în legătură cu modul în care oferi pacientului actul medical și cred că cel mai important e să vedem cum este oglindită calitatea în ochii beneficiarului, nu ai noștri. Iar ghidurile clinice sunt una dintre metodele clasice de îmbunătățire a calității, pentru că ele combină evidența științifică, ce e bine să faci și ce nu, cu judecata medicului și cu valorile și așteptările pacientului. Nu uităm nici de resurse, pentru că nu e ieftin să aduci calitate în serviciul medical, dar de cele mai multe ori, măsurile mici și necostisitoare de îmbunătățire a comunicării, a circuitului pacienților într-un spital, pot influența major calitatea actului medical, așa cum e percepută ea de subiectul actului medical.

MedNews

Preluarea informaţiei de pe site-ul Agenţiei de Presă Mednews, poate fi efectuată doar cu indicarea obligatorie a sursei şi a link-ului direct la articolul preluat de pe www.mednews.md
INTERVIU// Dr. Mihai Horga: „Calitate nu înseamnă un tomograf nou, ci modul în care oferi actul medical” Reviewed by on . Dr. Mihai Horga, un reputat specialist în obstetrică și ginecologie din Târgu Mureș, România, este și senior adviser al Institutului Est European pentru Sănătat Dr. Mihai Horga, un reputat specialist în obstetrică și ginecologie din Târgu Mureș, România, este și senior adviser al Institutului Est European pentru Sănătat Rating: 0
scroll to top