72% din totalul cheltuielilor din buzunar pentru sănătate se duc pe medicamente! Sunt 126 milioane euro sau 2,1 miliarde lei care contribuie la dezvoltarea pieții farmaceutice din Moldova. Suma este echivalentă cu ½ din cheltuielile pentru întreg sistemul de sănătate din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (FAOAM). Volumele pieții farmaceutice mai sunt alimentate din FAOAM în proporție de 15,9%. Anual, pentru medicamente, în cadrul serviciilor medicale asigurate, statul cheltuie 20 milioane de euro. Din acestea 13 milioane de euro sunt cheltuieli pentru medicamentele din staționar/spital și 7 milioane de euro pentru medicamentele compensate din ambulatoriu.
În toate rapoartele oficiale din domeniu se arată că majoritatea medicamentelor sunt inaccesibile din punct de vedere economic din cauza preţurilor mari și cu efecte economice aproape catastrofale pentru pacienți. Preţurile medianice pentru medicamente la noi în țară sunt cu 13% mai mari decât în România unde mergem să ne aprovizionăm cu medicamente. Diferenţa este acoperită din buzunarul pacienţilor în favoarea întreprinderilor farmaceutice. De ce am ajuns la această situație și cum poate fi ea remediată? Răspuns găsim într-un studiu al OMS din 2013 cu argumente și recomandări pentru îmbunătățirea accesului populației la medicamente. Printre acestea se regăsește și recomandarea de a introduce mecanismul de adaos comercial regresiv ca instrument regulator al statului pe piața farmaceutică. Este vorba de un mecanism care face obiectul trenării modificărilor la legea privind activitatea farmaceutică în Parlamentul RM și prilej de discuţii în societate, dar şi de lobby și șantaj împotriva promovării proiectului.
Așadar, avem un acces mai puțin decât satisfăcător al populației la medicamente. Ca să creștem acest nivel, OMS recomandă implementarea mecanismului de adaos comercial regresiv și diferențiat la formarea preţurilor la medicamente pe segmentul de vânzare angro (la depozite) şi cu amănuntul (farmacii). Jumătate din țările de pe bătrânul continent al Europei au implementat mecanismul adaosului comercial regresiv, iar în țările UE nu sunt codași la acest capitol. De ce? Pentru că se știe, piața farmaceutică trebuie să fie cea mai reglementată, deoarece nu este controlată de către consumator. Cererea și oferta pentru medicamente nu este reglementată în ultimă instanță de pacient, care nu are competențele necesare să decidă asupra tratamentului medicamentos. Nu pacientul este cel care-și alege medicamentul. Pentru el alege medicul și farmacistul. Din aceste considerente, statul este obligat să reglementeze piața farmaceutică astfel ca interesele pieții, pe de o parte, să nu dăuneze sănătății pacientului, iar pe de altă parte, să nu conducă la cheltuieli financiare catastrofale pentru el.
Aprobarea și implementarea adaosului comercial diferențiat regresiv recomandat de OMS ca mecanism regulator va permite ca populația să aibă un acces economic și fizic mai mare la medicamente. Accesul economic înseamnă posibilitatea financiară de a cumpăra medicamentele, fără a vinde masa și casa pentru asta, iar accesul fizic înseamnă să găsești medicamentul necesar oriunde te-ai afla – oraș, raion, sat, la farmacie privată sau publică.
Datele aceluiași raport, relevă că, accesul fizic și economic al populației la medicamentele originale* și generice* la noi în țară este redus. În același timp, accesul fizic la un preparat generic, de regulă mai ieftin decât cel original, este foarte mic. Prezența unui medicament generic este puțin peste 50% în farmacii, altfel spus, doar în jumătate din farmaciile din țară găsești medicamentul generic de care ai nevoie, asta în timp ce OMS recomandă o prezență mai mare de 80%!
În același timp și sortimentul medicamentelor din categoria celor mai scumpe de pe piaţa farmaceutică din ultimii ani este mai mare, în detrimentul celor eficiente și ieftine. Se întâmplă pentru că medicii, contrar normelor de prescriere a medicamentelor, trec în rețetă, denumirea comercială a medicamentului și nu pe cea internațională (substanța activă), dar și pentru că unii farmaciști „recomandă” pacienților medicamente mai scumpe și urmăresc interese comerciale.
Odată ce va fi introdus adaosul comercial regresiv, acesta va avea efecte asupra fenomenelor descrise. Medicamentelor din categoria celor scumpe le va fi aplicat un adaos comercial de maxim 16%, iar celor mai ieftine, adaosul va rămâne la nivelul celui de acum, de 40%. Prin urmare, producătorii, distribuitorii și farmaciștii pe întreg lanțul farmaceutic vor avea un interes mai mare să achiziționeze şi să distribuie medicamente eficiente și ieftine pentru care au un adaos comercial maxim. Implementarea adaosului comercial regresiv va echilibra sortimentul de medicamente şi va contribui la prezenţa pe piaţă a unui spectru mai larg și mai accesibil de medicamente ca preţ şi va descuraja interesul de a vinde medicamente doar din gama celor mai scumpe. Totuși, ca să se producă efectul scontat și asupra accesului fizic al populației la medicamente, statul va trebui să opereze modificări legislative în scopul susţinerii farmaciilor din sectorul rural.
Pe de altă parte, farmaciile încadrate în SAOAM pentru eliberarea medicamentelor compensate vor putea avea un venit mai mare decât acum. Conform noilor prevederi, la încheierea contractelor pentru livrarea medicamentelor compensate, adaosul comercial diferențiat va respecta adaosul comercial regresiv pentru cele cinci categorii de medicamente, dar nu va mai fi plafonat la 15% cum este acum.
În aceste condiții, cine nu este interesat de introducerea mecanismului regulator din partea statului în formarea prețului la medicamente? Vom face referință din nou la studiul OMS. Din acesta rezultă că în situația neaprobării modificărilor, valoarea medie a adaosului comercial pentru comercializarea de la depozite/angro este de 14,9%, mai mare decât media ţărilor europene, unde aceasta înregistrează o medie între 4 şi 8%. În același timp, adaosul comercial al farmaciilor de 20,9% corespundere mediei europene.
Economic, aprobarea legii va afecta mai mult angrosiştii/distribuitorii decât farmaciştii, deoarece adaosul comercial va scădea mai mult pe segmentul angro de distribuţie care participă la licitații centralizate. Spre exemplu, în tratamentul oncologic ori TBC, un preparat din cele mai ieftine folosit în terapie are un preț de producător înregistrat în Catalogul național de prețuri pentru medicamente de 10 000 de lei. Dacă punem adaosul comercial de depozit de 15% conform actualelor prevederi, angrosistul are un venit curat de 1 500 lei. În cazul în care va fi introdus adaosul comercial regresiv pentru categoria celor mai scumpe medicamente, de 5%, venitul lui va fi de numai 500 lei – cu 1 000 de lei mai puțin.
Comisia parlamentară care a elaborat raportul de anchetă privind examinarea situației pe piața farmaceutică, realizat în anul 2013, a constatat că pentru aproximativ 30% din medicamente în cadrul licitațiilor prețul este de câteva ori mai mare decât preţul înregistrat în Catalogul naţional de preţuri. Totodată, din raportul OMS rezultă că prețul la medicamentele solicitate în cadrul achizițiilor publice poate ajunge cu 686,47% mai mare decât prețul înregistrat în Catalogul naţional! Prin urmare, distribuitorii sunt cei mai interesați ca modificările privind adaosul regresiv să nu fie votate.
Readucerea în albia mediei europene a adaosului comercial pentru angrosiști va impune ieșirea din starea de confort a multora și racordarea la normele europene a adaosului pentru medicamente. Faptul că se face atâta rumoare pe seama introducerii acestui mecanism, denotă că s-a făcut pasul corect pentru diminuarea prețurilor la medicamente. Și poate că acest pas va impune maturizarea pieții farmaceutice ca să contribuie la diminuarea poverii financiare asupra populației la cumpărarea medicamentelor.
*Medicamentele originale sunt acelea care sunt fabricate de producătorul care le-a inventat și le-a introdus primul în fabricație.
*Medicamentele generice sunt mult mai ieftine decât cele originale, pentru ca producătorul respectiv nu a investit în cercetare.
