Malaria, boală parazitară infecțioasă transmisă de țânțari, extrem de răspândită în Myanmar și alte țări din bazinul Mekong, amenință să devină următoarea urgență globală de sănătate, având în vedere rezistența pe care a dezvoltat-o la medicamente.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ratele de deces din cauza malariei au scăzut cu 47 la sută între anii 2000 și 2014 la nivel mondial, dar a ucis totuși 584.000 de oameni în 2013, în special în Africa sub-sahariană.

Pericolul răspândirii acestei forme rezistente la medicamente este deosebit de mare, apreciază experții. În prezent, țara cel mai grav afectată din regiunea Mekong este Myanmar și dacă boala ajunge în India și Africa, consecințele ar putea fi dezastruoase, întrucât, spre deosebire de epidemiile globale anterioare de malarie, de această dată nu există noi medicamente care să înlocuiască terapiile pe bază de artemisinin.

Înainte de a fi identificate în Myanmar, în 2008, semne de rezistență au fost găsite în Cambodgia și confirmate în Thailanda, Laos și Vietnam, potrivit OMS.

Nu este foarte clar de ce paraziții care provoacă malaria devin rezistenți la medicamente, dar se crede că un rol îl au conflictele civile prelungite, jungla densă, migrația și medicamentele de slabă calitate. În Myanmar se comercializează medicamente contrafăcute sau de slabă calitate care, în loc să ucidă paraziții, îi fac mai puternici.

Costul uman și economic al unui eșec al stopării răspândirii bolii ar fi imens, potrivit unei estimări publicate în „Malaria Journal” luna trecută. Studiul prognozează 116.000 de decese suplimentare pe an dacă rezistența la artemisinin nu este oprită. Costurile medicale ar putea depăși 32 milioane dolari pe an, în timp ce pierderile în economie din cauza îmbolnăvirilor și deceselor sunt estimate la 385 milioane dolari.

Adaptare pentru MedNews de Anastasia Rusu