Republica Moldova a apărut pe harta transplantologiei mondiale în anul 2014, când a înregistrat primii donatori în moarte cerebrală și nivelul de 3,1 de donatorii la un milion de locuitori. „În 2015 au fost mai puțini donatori în moarte cerebrală, iar în acest an estimăm ca numărul lor să ajungă pe cel din 2014”, a declarat în cadrul emisiunii Offline MedNews,  Igor Codreanu, directorul Agenției de Transplant.

 „Este foarte important ca un sistem de transplant să aibă donatori de organe de la persoane în moarte cerebrală, deoarece, bazându-ne exclusiv pe donatorii în viață, este extrem de dificil să-l menții. Pentru unele persoane nu există donatori în viață, de exemplu: în cazuri de transplant de cord sau intestinal. Pe de altă parte, chiar dacă soluția unui transplant, cum ar fi cel renal, poate fi un organ prelevat de la un donator în viață, nu toți cei înscriși pe lista de așteptare pentru acest transplant vital pot avea șansa să găsească un donator în viață cu un organ compatibil”, explică Igor Codreanu, directorul Agenției de Transplant.

În condițiile în care legea și Biserica permit și chiar încurajează prelevarea de organe de la persoanele în moarte cerebrală pentru a dărui o șansă la viață persoanelor care necesită un transplant, lipsa donatorilor în moarte cerebrală, face ca numărul de transplanturi să fie foarte mic, iar rata de supraviețuire a lor să fie foarte joasă. „În prezent, în lista de așteptare pentru un organ (n.r. – rinichi, ficat, inimă) sunt până la 100 de persoane, iar pentru un transplant de cornee așteaptă peste 100”, spune  directorul Agenției de Transplant.

La trei ani de la relansarea sistemului de transplant în Republica Moldova, rata donatorilor în moarte cerebrală și a donatorilor în viață este de 50/50. Pentru comparație, în Ucraina numărul donatorilor în moarte cerebrală este 0,2 donatori la un milion de locuitori, în România – 6 donatori, Germana – 10 donatori, iar Spania, cel mai dezvoltat sistem de transplant din lume, sunt 36 de donatori la un milion.

MedNews