Pe Oleg Lozan, directorul Șolii de Management în Sănătate Publică l-am găsit în oficiul lui de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”. Între apeluri telefonice și discuții cu programatorul despre cum poate fi reparat notebook-ul său, acesta ne-a vorbit, oarecum degajat și sigur, despre proiectul Școlii și aportul acesteia la dezvoltarea sistemului de sănătate din Republica Moldova. Nu a evitat să puncteze și lacunele din domeniul medical autohton, dar a ținut să aducă și unele soluții, ca să transforme critica în una constructivă.

„Management defectuos la nivel de țară”

MedNews: Care au fost factorii care au dus la apariția Școlii de Management în Sănătate?

Oleg Lozan: Se întâmpla în anul 2000, la început de secol. Atunci ca și acum, cea mai mare problemă în sistemul de sănătate este managementul defectuos la nivel de țară. Faptul a fost recunoscut și formulat în concluziile grupului de lucru pentru crearea acestei unități de învățământ la care au participat reprezentanți ai organizațiilor internaționale și naționale, precum: Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Banca Mondială (BM), Fundația SOROS, UNICEF, Ministerul Sănătății (MS), Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu” (USMF).

La scurt timp, cu susținerea Fundației SOROS, a fost dezvoltat un proiect care avea drept scop formarea abilităților manageriale a angajaților din domeniul sănătății publice.

În 2000 a apărut Școala?

A mai durat „travaliul”… Cadrul normativ pentru deschiderea Școlii a fost elaborat prin 2003, dar primii masteranzi au fost admiși la studii în 2005. Școala de Management în Sănătate Publică (ȘMSP) funcționează  pe lângă USMF “Nicolae Testemițanu.

Sunt interesați medicii de aceste studii de masterat? Care este limita de vârstă?

La început studenții noștri erau mult mai în vârstă ca profesorii. Încet-încet, însă, se schimbă lucrurile. Acum avem studenți de vârsta corpului profesoral, mâine vom avea studenți mai tineri… Per total, din 2005, au luat diploma Școlii de Management 184 de persoane. Dintre aceștia, 79 au peste 40 de ani, în floarea vârstei. Așa că 84 de absolvenți, din numărul total, ocupă funcții de conducere – medic-șef sau adjunct – în cadrul instituțiilor medicale. Ne bucură faptul.

Niciodată nu ne-am axat pe un număr mare de absolvenți cu diplome în managementul sănătății publice, dar în ultimii ani a trebuit să majorăm numărul, fiind condiționați de cererea în creștere. Anul acesta avem înmatriculați 43 de studenți, dar nu toți vor fi și absolvenți. Experiența de nouă ani a Școlii arată că dintr-o grupă de 20 de studenți numai opt își iau diploma. Faptul se explică prin rigorile înalte ale instituției de învățământ. Cei de la ȘMSP sunt severi în procesul didactic și impun atitudine de responsabilitate sporită. Nu vrem să li se spună absolvenților noștri și indirect nouă, că aceștia nu sunt competenți.

“Mediul privat mai interesat de studii în management”

Cu toate acestea, se observă că doctorii din mediul privat au fost cei care manifestă  interes sporit pentru  studiile de la Școală, spre deosebire de cei de la instituțiile publice. Pentru că atunci când apare responsabilitatea antreprenorială, instituțiile medicale private nu vor risca niciodată să pună în funcții de conducere persoane incompetente.

Studenții sunt din Chișinău sau vin și din raioane?

Dacă e să facem abstracție de unele cazuri răzlețe, Chișinăul nu a descoperit Școala de Management. Cei mai mulți vin din asistența medicală primară, din instituțiile descentralizate, și e firesc acest lucru. Acum această categorie are nevoie de cunoștințe în gestionarea de resurse. La Chișinău au rămas „mastodonții” – Asociațiile Medico-Teritoriale  care nu se lasă descentralizate. Pe acest fundal, conducătorii instituțiilor medicale raionale sunt mult mai interesați de a face studii în management. Cele mai active raioane sunt: Călărași, Cahul, Orhei, Ungheni, chiar și municipiul Bălți. Deja în 13 raioane avem absolvenți în funcții de conducere.

Masteratul durează doi ani, într-un format care permite să-ți desfășori activitatea profesională. Un accent mare punem pe informația didactică parvenită chiar de la primele persoane din sistem, cele care azi modelează sistemul de sănătate. La noi predau profesorii practicieni, din țară și de peste hotare, de la instituții care au pus bazele Școlii. Cel mai bine care cunosc informaţia despre cursul politic de dezvoltare al sistemului este chiar viceminiştrii în Sănătate. Despre sistemul de finanțare în sănătate cel mai bine poate să vorbească directorul general al CNAM, Mircea Buga. Informația despre vectorii de dezvoltare a medicinei la nivel mondial o explică la Școală, reprezentații OMS.

Pot studia la ȘMSP doar persoanele cu studii medicale?

Am fost primii care am spart gheața și am deschis porțile și pentru cei care nu vin din domeniul sănătății. Destul de rigid a fost sistemul pentru a accepta persoanele care nu vin din domeniul medical, dar aceasta nu e o noutate. Medicii sunt extrem de conservatori, acceptă cu greu pe cineva dinafara sistemului care să-i gestioneze. Mai funcționează legea nescrisă precum că un medic trebuie să fie condus doar de medic.

“Nimeni nu l-a învățat pe medicul-șef de ieri și parțial de azi să fie manager de instituție medicală. Ieri, l-au învățat să fie doar MEDIC”

Pe de altă parte, în Republica Moldova nimeni nu l-a învățat pe medicul-șef să fie manager de instituție medicală. Or este extrem de costisitor și ineficient să crești un medic bun, ca el să se ocupe de lucruri ce nu țin de domeniul lui direct de activitate. La aceasta se mai adaugă faptul că la noi nu prea s-a acceptat managementul ca specialitate separată. Unii oameni din domeniu consideră că a fi manager nu e o activitate care să merite o atitudine serioasă comparativ cu cea medicală, cu toate ca avem generații de conducători în sistemul de sănătate care de-a lungul anilor au trecut dintr-o funcție de management în alta.

Un lucru extrem de frumos a fost în 2007 când s-a introdus concursul pentru angajarea în funcțiile de conducere a instituțiilor medicale. Pentru absolvenții Școlii de Management din Republica Moldova competiția le dădea multe șanse să ocupe funcții de manageri. Deținătorii de diplome aveau nu doar prioritate, dar și abilități manageriale. În 2007-2008 am reușit să schimbăm o generație de medici-șefi. Dar din păcate s-a oprit…

Care au fost motivele pentru a stopa acest proces?

Aici putem vorbi de motive politice, fiindcă democrația e o valoare, dar foarte scumpă (!)

Care este valoarea diplomei Școlii?

În euroregiune suntem un exemplu de referință pentru instituțiile de învățământ omoloage și diploma de absolvent este competitivă în Uniunea Europeană. Contribuim pozitiv la migrația managerilor în sănătate publică peste hotarele republicii, dar nu irosim resursele umane și financiare ale statului, pentru că studiile la ȘMSP sunt plătite de către studenți. Apropo, partajarea sau nepartajarea de către cursanți și angajați a taxei de studii vorbește clar despre gradul de deschidere spre un management eficient.  Am avut cazuri când unor persoane care au manifestat interes pentru studii manageriale nu li s-a permis să vină să învețe.

Un alt aspect este că atunci când se întorc în sistem, nu pot să-și aplice abilitățile și capacitățile dobândite, din cauza barierelor impuse. Cunosc cazuri când persoanele se închideau în sine și ajungeau la stări de depresie. Păcat, suntem o comunitate de medici care tocmai trebuie să combatem stresul, așa că mai avem de lucrat asupra managementului de tratament al bolilor din sistemul de sănătate autohton.

Pentru MedNews: Marina Lița