Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății a trimis o scrisoare de recunoștință Guvernului Republicii Moldova. În scrisoare este menționat directorul Centrului Național de Sănătate, Mihai Pîsla, care a participat la negocierile privind Cadrul de la Sendai pentru Reducerea Riscului Dezastrelor.
„Mihai Pîsla a fost principalul reprezentant al sectorului de sănătate în procesul de negociere a Cadrului. Pledoaria lui a asigurat stabilirea fenomenului de protejare a sănătății oamenilor de riscurile dezastrelor în centrul Cadrului. Documentul de la Sendai conține peste 30 referințe la sănătate și ținte importante de reducere a ratei mortalității. Acest rezultat este un testament al activității dlui Pîsla, sprijinit de Ministerul Sănătății Republicii Moldova, Misiunea Permanentă a Republicii Moldova în Geneva și Guvern”, se arată în scrisoarea semnată de directorul OMS, Margaret Chan.
Mihai Pîsla a participat la lucrările Comitetului Preparatoriu pentru finalizarea Cadrului post Hyogo 2015 şi a Declaraţiei de la Sendai. Din partea Republicii Moldova, pe parcursul negocierilor, au fost înaintate peste 20 de propuneri privind protejarea sănătăţii în caz de dezastre, majoritatea fiind acceptate şi ulterior aprobate. „Pot recunoaşte că am făcut lobby pentru compartimentul sănătatea oamenilor. În paralel, am participat la lucrările Forumului public desfăşurat de către OMS, UNAIDS, UNFPA, UNISDR şi alţi parteneri sub genericul „Protejarea sănătăţii oamenilor de riscurile dezastrelor”. Scopul Cadrului de la Sendai este „reducerea substanţială a riscului de dezastre, a pierderilor de vieţi, mijloace de subzistenţă şi sănătate, precum şi de bunuri economice, fizice, sociale, culturale şi de mediu ale persoanelor, întreprinderilor, comunităţilor şi ţărilor”, a declarat Mihai Pîsla.
În următorii 15 ani urmează să fie realizate şapte obiective globale de reducere substanţială a mortalităţii cauzate de dezastre; a numărului de persoane afectate de acestea; a pierderilor economice în raport cu PIB-ul global; a daunelor produse de dezastre infrastructurilor critice şi prin perturbarea serviciilor de bază, inclusiv instituţiilor de sănătate şi educaţie. Cadrul nou prevede creşterea până în 2020 a numărului de ţări cu strategii naţionale şi locale de reducere a riscurilor în caz de dezastru; consolidarea cooperării internaţionale; creşterea accesului la sistemele de avertizare timpurie; evaluarea şi informarea riscului de dezastre.
La lucrările Conferenţei din Japonia au participat delegaţii din aproape 190 de ţări, inclusiv 25 şefi de state şi prim-miniştri şi aproximativ 100 de alți oficiali de rang înalt, reprezentanţi ai numeroaselor organizații internaţionale.
Anastasia Rusu, MedNews
