În premieră pentru sistemul de Sănătate din republică sunt implementați indicatorii calitativi de prevenire a cancerului de col uterin. Este vorba despre: numărul femeilor de vârsta 25-61 ani, care au efectuat o dată la 3 ani testul citologic Babeș-Papanicolau și numărul femeilor, depistate cu patologie în baza testului Babeș-Papanicolau, care au fost referite și investigate prin colposcopie/consultate de către medicul oncolog-ginecolog din Institutul Oncologic.

Implementarea celor doi indicatori de calitate ai screening-ului de col uterin are ca scop prevenirea cazurilor de cancer de col uterin cu 10% și micșorarea cazurilor de deces al femeilor cu 25%, până în anul 2025, conform cu proiectul de Program naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025.

Potrivit rapoartelor CNAM, în 2015, primul an de implementare a indicatorilor screening-ului, numărul femeilor investigate colposcopic și/ori consultate de medicul oncolog-ginecolog din cadrul Institutului Oncologic a fost de 6 000 de cazuri și a atins rata de 3% din 184 000 de femei, depistate cu diverse patologii ginecologice în baza testului citologic Babeş-Papanicolau.

În același timp, conform OMS, la nivel mondial, rata prevenirii cancerului de col uterin prin colposcopie din numărul femeilor depistate cu patologii ginecologice este de 8 – 10%.

Specialiștii spun că în primul an de implementare a celor doi indicatori de calitate a screening-ului de col uterin, rata de prevenire a cancerului de col uterin este satisfăcătoare, dar atenționează asupra unor probleme de sistem care ar urma să fie eliminate deja în acest an.

„Raportat la indicatorii OMS, am obținut un indicator satisfăcător de realizare a investigațiilor colposcopice și a consultațiilor medicului oncolog-ginecolog. Cu toate acestea, analizate cu grijă, datele atenționează asupra unor procese din sistem care urmează a fi sistematizate conform recomandărilor pentru Screening-ul de cancer de col uterin, elaborat de UNFPA, Ministerul Sănătății și ECCA”, a explicat pentru MedNews Diana Valuță, șefa secției de monitorizare și evaluare a programelor de screening din cadrul CNAM.

Printre procesele care ar urma să fie îmbunătățite în 2016 se regăsesc: implementarea Registrului de Screening pentru evidența datelor, trecerea la metoda de vopsire Papanicolau a probelor citologice, fortificarea capacităților în colposcopie, implementarea procedurilor de audit în laboratoarele citologice.

La moment, în republică sunt 48 de cabinete funcționale colposcopice, amplasate în cadrul Asociațiilor Medico-Teritoriale din Chișinău și Bălți, în Centrele de Sănătate și Centrele consultativ-diagnostice raionale.

Cei doi indicatori de calitate ai screening-ului de col uterin, incluși în Normele Metodologice de aplicare ale Programului Unic, corespund recomandărilor și practicii Asociației europene pentru prevenirea cancerului de col uterin (ECCA) din care fac parte 40 de state membre ale lumii, inclusiv Republica Moldova, începând cu 2009.

MedNews