23 iulie 2019

.
mednews-si-mobiasbanca–Mednews.md
Acasă » Reportaje » REPORTAJ de la țară! „Minunile” medicale din Telenești
REPORTAJ de la țară! „Minunile” medicale din Telenești

REPORTAJ de la țară! „Minunile” medicale din Telenești

3 martie 2015, 11:31

La 93 de kilometri depărtare de zgomotul capitalei, în raionul Telenești, medicii încearcă să țină piept bolilor în condiții extremale. Deficitul de medici se face tot mai simțit. Tinerii specialiști evită să lucreze la sat. Și asta chiar dacă, după cum menționează chiar ei, uneori, condițiile de muncă sunt mai bune decât în unele instituții medicale din Chișinău. Și deși volumul de muncă practic s-a dublat, medicii din Telenești nu uită să zâmbească și să se bucure de fiecare realizare profesională.

„Trofeul pentru „Cea mai de succes activitate realizată de alte autorităţi publice” a fost câștigat de președintele Consiliului Raional Telenești, Boris Burcă!”, iar anunțul pe scenă a fost făcut de ex-directorul general al Companiei Naționale de Asigurare în Medicină, Mircea Buga.

Nominalizare neașteptată

Mirat și oarecum pierdut își făcu apariția pe scenă, pentru a ridica trofeul și diploma, Boris Burcă. Se uită în public, la directorul Spitalului raional Telenești, Alexei Bivol, care se apropie cu un buchet de flori în mână, pentru a-l felicita pe cel care a promovat și susținut sistemul medical. „Nu știam că am fost desemnat pentru a Gala Premiului în Sănătate. Au făcut-o fără știrea mea. Mi-au spus că ne deplasăm la Chișinău la o ședință de lucru și când colo…”, ne-a spus încă emoționat președintele raionului.

„A fost ideea colectivului de medici să-l nominalizăm pe domnul președinte. Cum să alegem altă candidatură, când el ne susține de fiecare dată când ne adresăm cu unele idei de îmbunătățire a condițiilor în spital. Este mereu deschis”, îl întrerupe Alexei Bivol.

Deși nu vine din domeniul medical, Boris Burcă spune că a început să se implice în dezvoltarea sistemului de sănătate încă de pe timpul când ocupa funcția de președinte de gospodărie, în Căzănești, Telenești. „Un verișor, care a fost medic-șef în Sadova mi-a propus să reparăm punctul medical de la noi din localitate, care se afla într-o stare deplorabilă. Era într-o clădire veche, care, pe vremea românilor, era Jandarmerie. Probabil este cea mai veche clădire din localitate. Se întâmpla prin 1994-1995”, își amintește Boris Bucă.

Rezultate

A continuat lucrul și din fotoliul de președinte al raionului, contribuind, doar în 2013, cu 1.9 mln. de lei la procurarea aparatului roentghenologic și fibrogastroscopic pentru Spitalul raional. A mai participat la construcția Centrului de Sănătate din Mândrești și Căzănești. Din Fondul de Investiții Sociale Moldova a atras investiții în valoare de 16.000 de euro pentru instalarea bateriilor solare la Secția de Chirurgie a SR Telenești.

„Dintre toate raioanele din Moldova, Telenești-ul a fost cel mai puțin norocos. Spitalul a fost stabilit în clădiri adaptate – într-un an se construia una, în alt an – alta. Condiții de lucru catastrofale: fără apă caldă, cu bloc sanitar în curte, fără utilaj. Când am văzut că din partea autorităților centrale nu vom avea nici un fel de ajutor, am suflecat mânicile și, împreună cu managerul spitalului, ne-am apucat de lucru. Astfel, din 2008, am renovat secțiile de chirurgie, ginecologie, maternitatea și pediatria. Anul trecut am terminat reparația secțiilor de internare și terapie. Ne rămâne secția de boli infecțioase, unde situația e încă suportabilă”, enumeră președintele raionului.

Maratonul descoperirilor

Ajungem la una din clădirile Spitalului raional Telenești, pentru a descoperi „minunile”. Facem prima oprire în cabinetul directorului Alexei Bivol. „Acum pot întâmpina și eu oaspeți. Dacă veneați acum câteva luni, nu v-aș fi lăsat să intrați. Nu aveam nici condiții elementare. Dar noi nu bocim. Erau alte obiective mai importante, așa că amenajarea unui birou și a secției administrative a spitalului nu se înscria în lista de priorități. Până nu ne-a luat din urmă domnul președinte, nu ne-am apucat de lucru”, recunoaște glumeț domnul Bivol, parcurgând cu ochii oficiul spațios, cu mobilier nou și amintindu-și de cămăruța mică, slab luminată, precedată de un hol cu tapete a căror culoare albastră abia de se mai deslușea.

Apoi am început maratonul descoperirilor: „Aici se află secția Radiografie. De trei ani nu prea mai avem pacienți la coadă. Mașinăria din centrul încăperii poate scana 50-60 de persoane timp de o zi. Este un aparat digital, dar am mai avea nevoie la el de o anexă care va permite transmiterea informației în cabinetul specialiștilor”, ne spune Lucia Crăciun, medic radiolog.

Nu sfârșește bine vorba, că directorul ne roagă să mergem mai departe, ca medicii să se întoarcă la locurile de muncă.

Ultimul „răcnet” al științei

„Acesta este un fibrogastroscop foarte sofisiticat – ultimul „răcnet” al științei. E foarte permisiv. Avem doar câteva astfel de aparate în toată țara. Iar celelalte sunt chinezării. Cel pe care l-am achiziționat noi e din Germania”, ne spune mândru șeful secției Reanimare, Anantolie Vacari.

„Am început să primesc pacienții conform programărilor, pentru că nu mai fac față solicitărilor. Conform standardelor, ar trebui să oferim zilnic asistență la 7 pacienți, dar noi avem câte 12”, a spus Anatolie Vacari. Directorul ne îndeamnă să mergem mai departe. „Ne pornim spre autoclavă. Așa ceva n-o să mai găsiți nici într-un spital din Moldova!”, spune Boris Burcă.

„Vitalie, te-ai îngrășat!”, se adresează Alexei Bivol bărbatului care ne întâmpină. În centrul încăperii se află un container din metal cu ușă. „Aici sunt arse deșeurile medicale. Este unicul aparat de acest fel de la noi din țară. Chiar astăzi am vorbit cu domnul Nicolae Frunză de la Spitalul Clinic Republican și mi-a spus că vrea să vină să-l vadă. Mai avem solicitări din partea colegilor din Ungheni, Sângerei, Bălți”, se laudă directorul, pe care-l întrerupe sunetul telefonului mobil. „Lidia Crăciun, directorul spitalului din Ungheni, m-a sunat să stabilim o zi să vină la noi”, ne raportează domnul Bivol.

Doar la noi

Până acum deșeurile erau arse, iar fumul dens se lasă peste casele oamenilor. Ei se revoltau, dar nu aveam altă soluție.

La insistența noastră, Vitalie și pus costumul special de lucru, și-a așezat ochelarii de protecție, și-a îmbrăcat mănușile… „Deșeurile se pun în autoclavă, se selectează programul necesar și se lasă să lucreze”, ne explică bărbatul.

Ne întoarcem înapoi în spital. Urcăm la etajul doi și am fost întâmpinați de o priveliște – flori și lumină. Asistenta medicală, Raisa Rotaru, ne întâmpină cu zâmbet contagios. „Aici este secția unde vin cele mai frumoase și mai sexy femei”, spune Alexei Bivol, care este medic ginecolog.

Cine a venit cu ideea să aducă flori? Parcă am fi la Grădina Botanică din Chișinău.

– Fiecare dintre noi am adus câte o floare de acasă. Ne mai aduc și pacientele, în semn de mulțumire. Este o frumusețe pe care ne-am creat-o singuri, ne răspunde Raisa Rotaru.

– Iată aceasta și aceasta sunt flori pe care eu le-am sădit, ne arată mândru directorul.

Ne îndreptăm spre saloane. Într-unul o găsim pe Marina – o tânără însărcinată. Alături de ea stau mama și sora. „Am vrut să avem o fată, dar analizele arată că va fi băiat”, spune tânăra mămică și adaugă: „Important e să fie sănătos!”.

Este a doua generație din familie care se va naște în secția de ginecologie din cadrul spitalului. „Eu tot aici am născut, dar nu erau așa condiții. Acum e mai bine, mai luminos. E bine că au făcut reparație”, ne spune mama Marinei.

La ieșirea din salon, asistenta medicală insistă să ne uităm în oglindă. E făcută la comandă. O oglindă în formă de siluetă a unei femei. „Chiar de la intrare îți dai seama unde ai nimerit”, ne spune Raisa Rotaru.

Vor să lucreze peste hotare

Pășind alert, ne deplasăm spre secția de Pediatrie. Fotograful a rămas în urma, spre nemulțumirea ghidului. Ca să nu pierdem timpul în van, directorul ne arată bateriile solare, care se văd pe acoperișul blocului de alături. „Acestea aprovizionează cu apă caldă și căldură secția de Chirurgie. Eficient și ecologic”, intervine președintele raionului, după care grăbim pasul spre blocul unde se află secția de Pediatrie.

– Domnișoara este medic rezident. Am angajat-o, până susține examenele. Dacă va veni la noi să lucreze, timp de 3 ani, Consiliul raional îi va aloca lunar câte 500 de lei, pe lângă indemnizațiile pe care le va mai primi de la Guvern, ne-o prezintă directorul spitalului pe tânăra care completează datele din acea zi în catalog.

– Nici nu știu ce voi face cu atâția bani! Nu de bună voie am venit. Este ordin de repartizare, nimeni nu a rămas în Chișinău. Condițiile sunt destul de bune aici. Anul trecut, vara, era chiar mai bine decât la Chișinău, susține Cristina Stan, medic rezident. Tânăra ne spune că s-ar putea să plece peste hotare, dacă se va ivi oportunitatea.

Problema lipsei cadrelor medicale persistă în majoritatea instituțiilor medicale din raionul Telenești. Boris Burcă spune că ar avea nevoie de 9 specialiști. „În afară de ajutorul din partea statului, toți tinerii specialiști vor mai primi plus 500 de lei lunar. Nu ne putem permite să le oferim cazare, dar îi putem ajuta cu achitarea facturilor pentru energia termică sau cu lemne, pentru foc”, spune președintele raionului, în timp ce urcăm la al doilea etaj al secției, unde ne întâmpină o pacientă cu ochi albaștri înlăcrimați. Când ne vede, fuge în salon.

 

Asistenta medicală, Aurelia Balan, ne-a spus că deși condițiile s-au îmbunătățit simțitor, ar mai fi nevoie de mobilier. „Ar fi bine să fie în fiecare salon câte un dulap, noptiere, mobilier medical, pentru că pacienții nu au unde pune nici biberonul. Hainele le țin în sacoșe”.

Mobila din saloane

Într-unul din saloane o găsim pe Irina care încearcă să-i liniștească pe cei doi gemeni ai ei. „Băiatul nu putea respira și tușea, așa că am venit la spital. Aici medicii au depistat că băiatul are bronșită, iar fetița pneumonie”, ne spune tânăra mămică, în timp ce căuta o căciuliță în sacoșele de sub pat. „Condițiile sunt bunișoare, doar că nu avem niciun dulap sau măcar vreo noptieră unde să punem gențile. Le ținem sub pat și e mai complicat. Seara e răcoare în salon. Bine că nu trebuie să plătim pentru medicamente. Am văzut la știri că situația nu e chiar bună în unele spitale”, spune tânăra mămică, care mai are doi copii acasă.

– Avem medicamente din rezervele de anul trecut. Până la mijlocul lunii martie o să rezistăm. Dacă nu se schimbă situația, vor începe problemele serioase. Scumpirile ne pun pe gânduri, pentru că până acum cu o sumă de bani cumpărai un volum de medicamente, iar acum totul s-a scumpit, – susține directorul spitalului, care își încheie datoria de ghid.

Continuăm drumul spre localitatea Mândrești, unde, în 2013, a fost dat în exploatare Centrul de Sănătate nou. Nu reușim bine să ieșim din automobil, că ușa se deschide și vine în întâmpinare Varvara Bâlici, directorul Centrului.

„Deja al doilea an oferim asistență medicală locuitorilor de la noi din sat și celor din localitățile învecinate. Avem și sală de triaj, și cabinet ginecologic, laborator, cabinete pentru medicii de familie. Săptămâna aceasta o tânără de la rezidentură ne-a anunțat că va rămâne la noi la lucru”, spune bucuroasă Varvara Bâlici.

După ora 14.00, când am ajuns în Mândrești, pacienți nu prea erau. Medicii și asistentele medicale completau de zor fișele pacienților. Se opreau din scris când treceam pragul și discutau cu plăcere cu noi. „E mult mai bine acum. Nu mai este frig, avem condiții de lucru. Doar că nu le reușim pe toate. Mai înainte, când eram două asistente, era mai ușor”, oftează Ana Sava, asistentă medicală.

Stomatologi смешные

În cabinetul de alături ne întâmpină medicul-stomatolog, Valeriu Munteanu. „Mai avem câțiva pacienți azi?”, glumește medicul avându-ne în vedere pe noi. „De regulă, majoritatea vin de dimineață, cu microbuzul, iar după-masă nu prea sunt pacienți. Sunt stomatolog mixt sau cum spuneam când eram la facultate în limba rusă sună смешанный, iar noi glumeam și spuneam că suntem somatologi смешные (amuzanți)”, glumește medicul.

Lăsăm în urmă Centrul de Sănătate, pentru că mai avem de vizitat două instituții medicale din localitate, iar ceasul arată aproape ora 15.00.  Ne oprim la Oficiul Medicilor de Familie din Ciulicani. În clădire descoperim 3 persoane, asistente medicale, alt personal, care deservesc în total 1.600 de persoane. Așezându-și cojocul și broboada, iese în întâmpinarea noastră asistenta medicală. „Doamna doctor e plecată. Fata ei e bolnavă și are nevoie de îngrijiri”, ne spune angajatul medical.

Aceasa spune că nici nu vrea să-și amintească de perioada când clădirea Oficiului era cât jumătate decât este acum. Pacienții stau în rând afară. Pe coridor era rece. Numai cabinetul medicului și cel al asistentei se încălzea. De apă caldă nici pomină. A fost primul punct gazificat, după care satul s-a conectat la gaz.

Ne îndreptăm spre ieșire, lăsând în urmă angajatele care se întorc la hârtiile ce trebuie completate. Caii mecanici pornesc în pas alert spre Centru Medicilor de Familie din Sărăteni –  ultima noastră destinație.

Clădirea albă cu două etaje trădează statutul impozant de odinioară al instituției. Acum însă doar un etaj este ocupat de Centru. La al doilea a fost deschis Azilul de bătrâni.

Dublarea lucrului

Deși chipul trădează oboseală, medicul de familie Elena Palade ne deschide ușa cu zâmbetul pe buze. „Luați loc. Sunteți al 34-lea pacient pe ziua de azi. Ce vă doare?”, glumește medicul. După consultație trecem în sala de alături unde două asistente scriu de zor rețete. „E mult de scris. Numai rețete 100-120 avem, la care se mai adaugă restul actelor. Odată ce terminăm de notat în catalog, ne mutăm la computer și facem același lucru, doar că în lumea digitală. Ni s-a dublat volumul de muncă”, spune asistenta medicală Maria Nistor.

Aceeași nemulțumire am auzit-o și de la alte instituții medicale. Acestea ar vrea ca datele să fie notate fie doar în registre, fie doar în computer. „Poate dacă am mai avea încă trei medici, ar fi mai ușor. Dar din păcate nu vrea nimeni țară să lucreze la țară, chiar dacă avem condiții bune de lucru și specialiști de la care au ce învăța. Au venit doi tineri de la rezidentură, i-am strunit și au fost cât de cât exemplari o săptămână, după care trei săptămâni nu i-am mai văzut. Despre ce cadre medicale noi vorbim?”, spune resemnat Nicolae Porcescu, directorul Centrului Medicilor de Familiei Sărăteni.

Ieșim împreună pe ușa de la intrare, iar discuția parcă nu mai contenește. Ultimele poze la final, pentru că bateria e aproape gata, și ne pornim spre Chișinău. Parlamentarii ascultă discursul candidatului la funcția de premier Chiril Gaburici. În minte stăruie speranțele managerilor că va fi ales premierul, că se vor apuca de lucru și nu vor mai fi nevoiți să-și facă griji că se apropie mijlocul lui martie și nu vor avea medicamente, că tinerii vor alege să lucreze și în instituțiile medicale din localitățile rurale.

Pentru MedNews: Marina Lița

Preluarea informaţiei de pe site-ul Agenţiei de Presă Mednews, poate fi efectuată doar cu indicarea obligatorie a sursei şi a link-ului direct la articolul preluat de pe www.mednews.md
REPORTAJ de la țară! „Minunile” medicale din Telenești Reviewed by on . La 93 de kilometri depărtare de zgomotul capitalei, în raionul Telenești, medicii încearcă să țină piept bolilor în condiții extremale. Deficitul de medici se f La 93 de kilometri depărtare de zgomotul capitalei, în raionul Telenești, medicii încearcă să țină piept bolilor în condiții extremale. Deficitul de medici se f Rating: 0
scroll to top