Ne-am obișnuit ca atunci când vine vorba despre Sănătate în Republica Moldova să ne imaginăm tot ceea ce este mai negativ cu putință. O prejudecată de care este foarte greu să scăpăm, în ciuda faptului că dovezile dătătoare de speranță privind viitorul medicinei autohtone sunt din ce în ce mai frecvente. Faptul că în Moldova se face și cercetare medicală, și încă la nivel mondial, concretizat în teorii care revoluționează știința și contribuie la lupta împotriva uneia dintre cele mai perfide maladii, cancerul, pare de domeniul fantasticului în atare condiții.
Și totuși, echipa MedNews a avut ocazia să stea de vorbă cu oamenii care, în ciuda salariilor mizere care se primesc pentru munca în cercetare, de mai bine de 20 de ani studiază factorul ereditar în cancerul pulmonar și au elaborat o teorie apreciată de lumea științifică de pe întreg mapamondul.
Valentina Stratan, Vladimir Șutchin și Valeriu Bîlba, medicii care au făcut ca Republica Moldova să fie mai mult decât un punct pe harta mondială a științei, au fost recompensați pentru efortul lor de peste două decenii cu Premiul Național 2015, la categoria cercetare științifică în semn de recunoaștere a meritelor profesionale.
Geneza ideii
La data și ora fixată pentru întâlnire, agitația din jurul biroului de la Policlinica Oncologică al dr. Valentina Stratan este la apogeu. După ce suntem invitați înăuntru, dna doctor se scuză și dispare pentru câteva minute și revine în timp ce noi admiram un superb instantaneu fotografic surprins la decernarea Premiului Național 2015, în care interlocutoarea noastră primește distincția îmbrăcată într-un minunat costum național. „Abia am primit-o, și sunt foarte mândră de ținuta mea”, mărturisește ea despre această dovadă de patriotism, una în plus pe lângă dedicația profesională, cel mai important indicator al iubirii față de neam. Câteva momente mai târziu, în birou poposește și dr. Vladimir Șutchin. Extrem de volubil și cu aerul său de intelectual rasat al școlii ruse, ne cucerește și cu talentul său de narator, atunci când începe să povestească despre originile proiectului care le-a adus succesul de azi.
„În anii 70, pe când făceam rezidențiatul la Sankt-Petersburg, s-a internat în secţie un bărbat de 40 de ani căruia i-am pus întrebarea standard din chestionarul ştiinţific: cât de des face examenul radiologic în scop profilactic? Răspunsul pacientului m-a uimit, el a răspuns fără să clipească că face acest examen cu regularitate maximă, o dată la trei luni în fiecare an”.
Șutchin, care mărturisește că era obişnuit să audă răspunsul cel mai optimist, o dată pe an, a considerat acest lucru de-a dreptul uluitor. „De ce? l-am întrebat eu. Și bărbatul mi-a răspuns că în familia lor, bunicul, tatăl și cei patru frați, unul după altul s-au îmbolnăvit de cancer pulmonar. Puțin dintre ei au supraviețuit, doar o parte dintre ei au fost operați. Trebuie să spun, că acestui bărbat cu istoria ereditară deosebită i s-a făcut operație în stadiul precoce. Dar, din păcate, eu nu-i mai cunosc finalitatea poveștii de viață, îmi terminasem lucrarea și plecasem”, povestește chirurgul oncolog.
Ulterior, tânărul cercetător i-a povestit acest caz șefului său, profesorului Vagner Robert Ivanovici, care nu a întreprins nici o acțiune de studiere a cazului concret. Peste aproape 20 de ani, când deja Vladimir Șutchin era la Chișinău, același profesor însă i-a propus să cerceteze cancerul pulmonar. „Mi-a plăcut mult ideea, chiar dacă nu prea știam din ce capăt să o iau, și atunci, mi-am amintit despre acest caz. Se întâmpla ca pe atunci un profesor, cu nume predestinat, Rakov, să introducă anamneza genetică în descrierea anamnezei generale a maladiei”, își amintește medicul, care relatează despre fericita coincidență de a putea cerceta toate fișele pacienților de-a lungul a zece ani, astfel, descoperind tema pe care urma să o cerceteze. „Precizez faptul că tradițiile academice ale medicinii de la Sankt-Petersburg erau păstrate cu mare strictețe și datele erau de o precizie înaltă. Orice schimbare, nemaivorbind de procedură sau concluzie, erau trecute în fișa bolnavului, iar registrele medicale erau verificate de către secretarul științific”. Prin urmare, teza sa de doctor habilitat în științe medicale a fost „Variante patogene ale cancerului pulmonar”. Teza a generat ideea Teoriei ereditare a cancerului pulmonar în elaborarea și desăvârșirea căreia i s-au alăturat cercetătorii Valentin Stratan și Valeriu Bîlba.
La început, munca științifică decurgea extrem de anevoios. Probele de la Institutul Oncologic din Moldova erau transmise laboratorului Institutului de Cercetări Științifice din Oncologie „N.N. Petrov” din St Petersburg cu trenul, acest lucru însemnând o mulțime de riscuri pentru integritatea mostrelor. Era riscant, dar ieftin, într-o perioadă în care banii pentru cercetare lipseau cu desăvârșire.
Valentina Stratan își amintește de acele vremuri și cu rele, dar și cu bune, cu multă nostalgie: „Slavă Domnului că puteam fără bani, pentru că azi pentru orice trebuie să plătești… Eu nu am plătit nici pentru susținerea tezei de doctorat, în anul 2001. Mergeam în secție și colectam anamnezele bolnavilor. Stăteam ore în șir lângă un pacient ca să îmi descrie situații biografice din care să extrag factorii care au influențat maladia. Uneori o cercetare științifică poate dura cât o viață…”
Cel de-al treilea „muschetar” al echipei, Valeriu Bîlba spune că eforturile lor ar fi fost sortite eșecului dacă dr. Șutchin nu ar fi inițializat colaborarea cu cercetătorii din Sankt-Petersburg. „Rezultatele studiilor noastre au fost prezentate la diferite conferințe, simpozioane și congrese naționale internaționale, au fost recunoscute și apreciate de lumea științifică. Din nefericire, la unele dintre aceste evenimente, din cauza lipsei banilor, nu am putut participa fizic, decât prin publicarea lucrărilor. Așa a fost recent în Australia, acolo unde am fost prezenți doar prin publicare, ceea ce nu a știrbit însă cu nimic din succesul și aprecierile primite din toată lumea. Anul viitor însă avem invitația de a participa la un congres în Franța, acolo unde deja sigur vom ajunge, mai ales că acum suntem posesori de pașapoarte biometrice, deci e mai simplu și mai ieftin decât la Antipozi”.
Ce au descoperit cercetătorii moldoveni?
Revenind la subiectul lucrării științifice care le-a adus consacrarea la nivel național și internațional, pe parcursul a două decenii, echipa a dezvoltat conceptul importanței factorului ereditar în cancerul pulmonar. „Dincolo de cele 80% din cazuri generate de factorul etiologic (în special fumatul), de aceea ne-am și bătut atât pentru legea anti-tutun, lucrarea stipulează prezența unor factori de risc genetici și existența unei predispoziții individuale pentru această maladie. O asemenea predispoziție este legată de polimorfismul genelor, ale căror produse sunt implicate în metabolismul cancerigenelor din fumul de tutun, ceea ce implică necesitatea efectuării unor cercetări clinice complexe, molecularo-genetice a cancerului pulmonar”, afirmă dr. Valentin Stratan. Pornind de la conceptele actuale privind originea apariției neoformațiunilor maligne se poate spune că o transformare malignă a celulelor are cu certitudine o origine genetică. În premieră absolută, pe baza rezultatelor clinico-genetice și molecularo-genetice obținute de specialiștii moldoveni a fost înaintat și teoretic argumentat conceptul existenței celor două variante patogenetice principale ale cancerului pulmonar: ereditar și ecologic. „Am demonstrat că varianta patogenică ereditară a cancerului pulmonar decurge mai agresiv în comparație cu cea ecologică și se dezvoltă mult mai rapid în țesuturile adiacente și organele anatomice învecinate cu un potențial foarte mare de metastazare și rata de supraviețuire este cu mult mai mică decât la celălalt tip de cancer, iar tratamentul chirurgical nu este întotdeauna eficient”, punctează cu precizie științifică, doamna echipei Valentia Stratan.
„Cauza ereditară este atunci când la probant, adică la pacientul cercetat din anamneză se poate vedea că cineva din familie de gradul 1 sau 2 era bolnav de cancer malign, nu neapărat cancer pulmonar. Pe parcursul lucrului asupra teoriei, am analizat peste 2000 de anamneze, dar un caz similar celui pomenit la început, acela din Sankt-Petersburg, eu nu am mai întâlnit, din fericire pentru bolnavi și din nefericire pentru noi, cercetătorii. Am avut cazuri când ereditar în familie se îmbolnăveau câte doi, trei reprezentanți de cancer pulmonar, dar nu chiar câte șapte ca în acel caz…De asta, acel caz mi s-a întipărit în memorie și el a fost motivatorul meu de face Teoria ereditară a cancerului pulmonar”, povestește cu entuziasm dr. Șutchin, care mai precizează: „ Eu ca și chirurg, abia în cadrul acestor cercetări am înțeles de ce unii pacienți depistați de cancer în stadiile precoce decedează în pofida tratamentului administrat. E pentru că maladia are cauza patogenetică ereditară!”.
„Am efectuat un volum imens de lucru, prin constituirea băncii de ADN, cu circa 1000 de probe de sânge al cetățenilor bolnavi și sănătoși din Moldova”, susține Valeriu Bîlba, cel care a furnizat probe pentru cercetare de la majoritatea care au solicitat analize la laboratorul Institutului Oncologic.
Pe baza Teoriei eredității cancerului pulmonar elaborate de echipa condusă de cei trei medici a apărut posibilitatea diagnosticării precoce și profilaxiei maladiei prin organizarea consultațiilor medico-genetice specializate. Rezultatele implementării metodelor profilactice vor permite recomandarea consultațiilor medico-genetice specializate ca reper pentru o nouă direcție de asistență oncologică a familiilor afectate de cancer. Totodată, diagnosticul genetic va oferi posibilitatea dezvoltării unui tratament personalizat cu impact pozitiv asupra calității vieții.
„În afară de însemnătatea științifico-medicală, această cercetare mai are un rol major în redresarea relațiilor medic-pacient, respectiv aparținători ai acestuia, în înțelegerea faptului că din cauze ereditare același tratament poate avea rezultate diferite de la caz la caz, un pacient să supraviețuiască, altul nu!”.
În loc de concluzii
Dincolo de satisfacțiile științifice ale unei munci de două decenii, pigmentată cu nenumărate privațiuni, bucuria se dublează când rezultatele muncii se oglindesc și în alte planuri. Este vorba despre înființarea Laboratorului imuno-genetic din cadrul Institutului Oncologic, o investiție demnă de mileniul trei. Acolo unde tinerii cercetătorii, urmașii celor trei savanți care au deschis acest drum, se pregătesc să continue lupta cu cancerul până când această bătălie va fi definitiv câștigată în favoarea vieții. „Ziua în care cancerul va fi doar o boală obișnuită și se va trata ușor nu este foarte departe”, conchide optimist dr. Valera Bîlba.
„Noi suntem doar partea vizibilă a echipei care a condus la acest succes al științei moldovenești. În spatele nostru se află alte zeci de specialiști care s-au alăturat proiectului nostru în anumite etape, unii dintre ei sunt deja pensionari. Le mulțumim și pe această cale și le spunem că fără ei ar fi fost imposibil să ajungem aici. Le mulțumim și cercetătorilor în devenire care muncesc acum cu noi și sunt speranța noastră pentru nemurire”, mărturisește emoționată dr. Valentina Stratan.
MedNews