Neîndoios, apariția virusului ucigaș Ebola este tragedia anului 2014. Anul care se încheie a fost marcat, însă, și de numeroase descoperiri în domeniul medicinii. Tehnologiile s-au dezvoltat, iar sectorul medical nu a fost ocolit de progresul tehnic. Transplanturi, noi vaccinuri și teste revoluționare au schimbat peisajul medical în întreaga lume.
- Au fost descoperite celulele „GPS”
Cea mai importantă descoperire medicală, care a obținut și premiul Nobel în acest an, a fost descoperirea celulelor răspunzătoare de sistemul de poziționare a organismului, supranumite GPS-ul interior al corpului uman. Premiul a mers la fiziologii din Norvegia May-Britt Moser și Edward Moser. Cei doi soți au reușit să descopere neuronii care permit omului să se deplaseze în spațiu, să înțeleagă unde se află și să creeze noi traiectorii.
- Cel mai mic stimulator cardio
Tot în acest an, în Marea Britanie, medicii au reușit să monteze în inima unui pacient cel mai mic stimulator cardio. El este de zece ori mai mic decât modelele tradiționale, iar ca dimensiune nu depășește o capsulă medicamentoasă. De obicei, stimulatoarele pentru inimă sunt introduse sub pielea pieptului de unde, printr-un fir, spre inimă trec impulsuri electrice. În cazul dat, mecanismul a fost implantat direct în inimă, iar potrivit medicilor, acesta este mai eficient și mai comod. - Primul transplant de craniu 3D
Anul 2014 a fost revoluționar și în domeniul tehnologiilor 3D. Datorită acestora, o echipă de medici din Utrecht (Olanda) au desfășurat cu succes primul transplant de craniu din plastic printat tridimensional. Pacienta a fost o femeie de 22 de ani care suferea de o boală care îi îngroșa structura oaselor mărind astfel presiunea asupra creierului și afectând funcționarea lui normală. Pentru a o salva, medicii au proiectat o copie exactă a craniului femeii la calculator, iar operația de transplantare a durat 23 de ore. - Transplant de inimă de la un donator mort
Când vine vorba de transplanturi, este o necesitate ca donatorul să fie viu, dar anul acesta totul s-a schimbat. În octombrie curent, o echipă de medici australieni au scris istorie când au resuscitat inimi moarte ale pacienților cadaverici și le-au transplantat pacienților. În aproape 20 de minute după ce inima a încetat să bată, doctorii o puneau într-un aparat special unde mușchiul se alimenta cu oxigen. După aceasta, în inimă se injecta un lichid de conservare. Toate acestea au fost posibile datorită unui aparat bazat pe perfuzie numit OCS-HEART. - Organe genitale de laborator
Tot în 2014, medicii au reușit să creeze primele vaginuri „crescute” în laborator. Organele sexuale au fost implantate unor adolescente care, în copilărie, au fost diagnosticate cu o boală genetică. Din cauza acesteia, organele reproductive ale fetelor nu erau pe deplin dezvoltate. Astfel, medicii au reușit să creeze vaginuri artificiale din mostrele mușchilor și celulelor luate de la fete. - Vaccin care tratează HIV
Doctorii de la Universitatea Rockfeller împreună cu farmaciștii britanici de la GlaxoSmithKline au testat preparatul GSK744 care scade probabilitatea infectării cu HIV până la 90%. Substanța inhibă funcționarea fermentului cu ajutorul căruia HIV modifică celulele ADN pentru ca să se înmulțească în organism. Respectiv, dacă acest ferment nu funcționează, virusul imunodeficienței umane nu poate să evolueze. Preparatul a fost testat pe maimuțe, iar în curând ar putea fi comercializat în farmaciile americane. - Primii pași în tratamentul bolii Parkinson
Cercetătorii suedezi au înregistrat un progres remarcabil în descoperirea unui tratament pentru maladia Parkinson – afecțiune care încă nu poate fi tratată, ci doar controlată. Maladia Parkinson este provocată de distrugerea celulelor cerebrale responsabile de producția de dopamină – hormonul care controlează stările de spirit și mișcările. Oamenii de știință de la Universitatea Lund din Suedia au simulat celulele umane producătoare de dopamină, folosindu-le pe cele ale creierului cobailor de laborator și omorându-le. Cercetătorii au transformat apoi câteva celule stem embrionare în neuroni care secretă dopamină și le-au transplantat în creierul șobolanilor. În rezultat, celulele lezate au fost restabilite prin transplant. Savanții susțin că metoda mai trebuie perfecționată, dar ar putea oferi șanse enorme bolnavilor de Parkinson. Până în 2017, medicii speră să efectueze primele teste clinice pe oameni.
Felicia Nedzelschi, MedNews
