Oricât de straniu n-ar suna, SOMNUL este parte componentă a organismului nostru – la fel ca respirația și activitatea inimii. Este un proces fiziologic care asigură funcționarea normală a organismului. Despre calitatea somnului și cât ar trebui să dormim zilnic, pentru a avea un corp sănătos, am discutat cu medicul specialist în somnologie, Adrian Lupușor, de la Centrul de Somnologie. Știați că există noțiunea de „igienă a somnului” care trebuie respectată la fel ca igiena corpului sau a cavității bucale?
MedNews: De ce avem nevoie de somn? Dormim aproape jumătate din viață. Aparent, timp pierdut…
Adrian Lupușor: Somnul este o stare fiziologică periodică și reversibilă. Se cunosc două tipuri de somn – somnul profund (sau cu unde lente) – atunci când organismul nostru se odihnește, scade frecvența cardiacă, tensiunea arterială, creierul își reduce activitatea, cu alte cuvinte, se reduc toate procesele din organismul nostru. Anume în această stare organismul se restabilește. A doua fază este „faza paradoxală” sau faza cu mișcări rapide ale globului ocular – perioadă în care visăm și are loc prelucrarea informațiilor din timpul zilei.
Cercetătorii au efectuat investigații care au demonstrat că creierul uman funcționează și în timpul somnului. Aproape că nu există nici o diferență față de funcționalitatea lui din timpul zilei. În timpul somnului, creierul nostru lucrează la greu transferând informația din memoria operativă în cea de lungă durată. Da-da, exact ca un computer. Totodată, șterge informația inutilă.
În cazul copiilor, somnul este încă mai important, pentru că în faza „somnului profund”, în afară de faptul că organismul se restabilește, el mai și crește. În timpul somnului se secretă hormonul de creștere. Atunci când corpul copilului nu se mișcă, el crește. Somnul este foarte important pentru sistemele cardio-vascular și nervos, deoarece aceste sisteme se restabilesc în timpul nopții aproape miraculos.
MedNews: Dar ce se întâmplă când avem insomnie? Cum ne afectează aceasta?
Adrian Lupușor: Insomnia este o complicație a unor procese patologice. Cel mai frecvent, aproximativ 15% din cazurile de insomnie, se întâmplă din cauza schimbării fusului orar. 50% din cazuri au la bază depresia și anxietatea. Este vorba de patologii psihiatrice care se întâlnesc tot mai des în rândul populației. Respectiv, apar repercusiuni diurne din cauza somnului prost în timpul nopții: oboseală, dureri de cap, tulburări cognitive, scăderea memoriei. Dacă vorbim de insomnia la copii, atunci aceasta are repercusiuni și mai grave – apar problemele de dezvoltare fizică și mintală.
MedNews: Dacă avem insomnie timp îndelungat, aceasta poate fi considerată boală?
Adrian Lupușor: Da, insomnia poate fi considerată boală dacă persistă. Ca simptom, noi toți avem insomnie. De exemplu: într-o seară am adormit mai greu sau am avut o noapte de somn superficial. Insomnia ca boală apare atunci când adormim greu o perioadă mai îndelungată și când ne afectează activitățile zilnice.
MedNews: Cum poate fi tratată insomnia?
Adrian Lupușor: În primul rând, trebuie înlăturată cauza care o provoacă. Dacă privim în trecut, ne dăm seama că bunicii și străbunicii noștri nu au suferit de insomnie pentru că, în primul rând, respectau regimul de zi-noapte. Neavând curent electric – televizoare, calculatoare, telefoane, se culcau odată cu lăsarea amurgului. Atunci creierul lor înțelegea foarte bine când este noapte și când este zi. În zilele noastre lucrurile s-au schimbat. Datorită faptului că avem energie electrică, putem transforma noaptea în zi – putem lucra până târziu, stăm în fața calculatoarelor care emană o cantitate de lumină asemănătoare cu lumina zilei… Și atunci se dereglează ciclul de somn. Mai gravă e situația când insomnia este provocată de depresie sau de un regim greșit din timpul zilei.
MedNews: Insomnia, la rândul ei, provoacă somnolență. Cum o tratăm? Este nevoie de implicarea unui specialist în somnologie?
Adrian Lupușor: Ceea ce trebuie să facă toți oamenii înainte de a ajunge la medic este să corecteze regimul de zi și să respecte igiena somnului. Din experiența personală pot să vă spun că dacă se ține cont de acestea, insomnia devine mai ușoară sau chiar dispare. La somnolog trebuie să mergem, dar numai după ce am corectat regimul de zi.
MedNews: Știm cu toții ce înseamnă igiena fizică, dar ce înseamnă igiena somnului?
Adrian Lupușor: Igiena somnului înseamnă aceeași oră de trezire și de culcare în fiecare zi. În timpul zilei, trebuie să evităm siestele lungi. Somnul de la amiază trebuie să fie de cel mult o oră, ca să nu afectăm somnul de noapte. În plus, trebuie să ne străduim să ne expunem luminii mai puternice doar în prima jumătate a zilei, iar în a doua jumătate – cât mai puțin. Astfel, seara trebuie să evităm sursele care emană lumină puternică și să evităm încărcarea creierului cu prea multă informație. Ca urmare, în somn, organismul în loc să se liniștească, începe să prelucreze informațiile pe care un computer le-ar arunca la coșul de reciclare.
De asemenea, este foarte bine să evităm certurile seara și să respectăm mesele în timpul zilei. Seara nu se recomandă să mâncăm mult, deoarece vom adormi greu. De asemenea, nu se recomandată practicarea sportului înainte de somn. Cel mai bine ar fi ca oamenii, înainte de somn, să citească o carte la lumină ce predispune la melancolie.
MedNews: Câte ore trebuie să dormim, în mod normal, noaptea?
Adrian Lupușor: În medie, ar trebui să dormim șapte ore pe noapte, dar nu e ceva bătut în cuie. Depinde de fiecare dintre noi. Unii oameni dorm trei ore și le este suficient, iar alții nu se satură de somn nici dacă dorm 10 ore. Sunt oameni care dorm mult și oameni care dorm puțin. Nu există standarde care ar trebui respectate cu strictețe, la fel cum nu există o înălțime sau greutate standard pentru toți. În ultima vreme au fost făcute studii care au demonstrat că dacă omul doarme mai puțin sau mau mult decât are nevoie organismul – complicațiile sunt la fel de grave.
MedNews: Este corect că orele dormite seara sunt mai benefice pentru organism decât cele dormite dimineața?
Adrian Lupușor: În organismul uman se produce un hormon numit melatonină. Acest hormon participă la multe procese în organism, inclusiv la provocarea somnului. El este secretat începând cu ora 16.00 și se produce direct proporțional cu lăsarea amurgului, adică cu cât mai întuneric se face afară, cu atât mai mult hormon se secretă. Apogeul secreției este în jurul orei 2.00 noaptea. De aceea, este cel mai bine să ne culcăm la scurt timp după ce se lasă seara – atunci când se secretă mai intens acest hormon. Dacă scăpăm apogeul de secreție – nu mai avem acest „ajutor” ca să adormim și, respectiv, nu mai au loc procesele obișnuite în timpul somnului.
În plus, în prima parte a nopții predomină somnul cu unde lente, care favorizează restabilirea organismului, iar spre dimineață predomină somnul paradoxal – după ce creierul s-a restabilit, el este gata să revadă informațiile din timpul zilei. Dacă ne culcăm târziu, pierdem din „cantitatea” somnului cu unde lente.
MedNews: Am auzit deseori noțiunea „ceas biologic”. Ce înseamnă aceasta și cum funcționează?
Adrian Lupușor: În interiorul creierului nostru există o structură care orchestrează procesele din organism. Corpul uman este foarte complex și au loc sute, mii de procese simultan care trebuie să decurgă într-o ordine anumită și după un anumit algoritm. Pentru ca toate aceste procese să fie coerente și corecte, ele trebuie să respecte o ordine anumită. Pentru aceasta avem nevoie de „ceasul biologic” care este un mecanism ce reglează toate procesele din corpul nostru. El se raportează la timpul de afară – de întuneric și lumină.
MedNews: Ce boli poate provoca somnul necalitativ?
Adrian Lupușor: Somnul necalitativ duce la tulburări cardiovasculare: apare hipertensiunea, aritmia, tulburări cognitive cu scăderea funcției intelectuale, a memoriei. De asemenea, sunt afectate funcțiile endocrine, deoarece depind foarte mult de ceasul biologic, de regimul zi-noapte. În plus, somnolența poate duce la accidente rutiere. 20% din accidentele rutiere grave se produc din cauza că șoferul a adormit la volan – adică din cauza somnului nesănătos.
MedNews: Care sunt deprinderile ce asigură un somn calitativ?
Adrian Lupușor: În primul rând, oamenii trebuie să evite, pe cât e posibil, calculatorul și televizorul după ora 18.00. Este nu doar periculos, dar și dăunător să adormi cu televizorul conectat. În al doilea rând – să respecte cu strictețe igiena somnului. Părinților le recomand să limiteze foarte strict statul copiilor la televizor sau la computer. Avem deja cazuri când copiii de 2 ani suferă de insomnie, ceea ce nu este normal.
Vineri, 13 martie, este marcată Ziua Mondială a Somnului, iar sloganul din acest an este: „Somnul sănătos aduce sănătate şi fericire”. Prin acțiunile organizate în această zi se încearcă de a sensibiliza populaţia şi lucrătorii medicali asupra importanţei somnului, pentru o viaţă sănătoasă.
Anastasia Rusu, MedNews
Sursa foto: timpul.md
