Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, marcată ca de obicei pe 7 aprilie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a readus în prim plan subiectul siguranței alimentelor. Astfel, evenimentul este marcat anul acesta sub sloganul: „De la fermă-n farfurie, mâncarea sigură să fie!”
„Statistica la capitolul îmbolnăvirii populației ca urmare a alimentației este îngrijorătoare. La nivel global, anual, mor 2 milioane de persoane numai din cauza bolilor diareice acute și a consumului de produse alimentare nesigure, majoritatea fiind copii”, a menționat ministrul Sănătății, Mircea Buga, în cadrul conferinței de presă organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății.
El a menționat că situația este alarmantă și în Republica Moldova. „Un număr mare de maladii este atribuit consumului de alimente nesigure. Doar în 2014 s-au înregistrat peste 11.000 de focare de boli diareice acute, de pe urma cărora au avut de suferit peste 12.000 de persoane. În 2013, numărul moldovenilor cu toxi-infecții alimentare și boli diareice acute a fost de 9.000”, a subliniat Buga.
Potrivit lui, siguranța alimentară este o problemă și necesită a fi analizată amănunțit. „Au fost cazuri serioase, de infecții la nunți și cumetrii. Comerțul stradal este doar o parte a problemei. Nu a fost încă lichidat comerțul cu ciuperci pe traseele naționale. Astfel, sistemul de sănătate se pomenește cu mii de pacienți, iar statul suportă cheltuieli de zeci de milioane de lei pentru tratamentul acestora”, a explicat ministrul.
„Propunem cinci mesaje-cheie privind siguranța alimentelor: respectarea regulilor de igienă și curățenie; păstrarea corectă a alimentelor gătite și a celor crude; respectarea condițiilor și temperaturilor optimale în timpul preparării bucatelor; respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare; folosirea apei și a materiei prime sigure la prepararea bucatelor”, a enumerat oficialul.
La rândul său, șeful Biroului OMS din Republica Moldova, Jarno Habicht, a menționat că siguranța alimentară este un aspect complex, multisectorial. Un număr mare de decese au legătură cu aceste boli. Sunt mai mult de 200 de boli legate de siguranța alimentară. În Republica Moldova morbiditatea ca urmare a consumului de alimente necalitative a crescut în ultima perioadă de 1,5 ori”, susține oficialul OMS.
Printre factorii care favorizează apariția problemei siguranței alimentare el a menționat migrația, importul alimentelor dintr-o țară în alta. „Lanțul alimentar este unul lung și presupune riscuri de siguranță alimentară. Tendințele moderne se deosebesc. Din ce în ce mai mult preferăm să ne alimentăm în oraș. Dar trebuie să luăm în considerare riscurile care apar ca urmare a acestei alegeri”, explică șeful biroului OMS.
Jarno Habicht a declarat că OMS și FAO (Food and Agriculture Organziation – Organizația Alimentară și Agricolă) lucrează împreună la elaborarea „Codex Alimentarius” care propune standarde și bune practici pentru o alimentație sănătoasă.
„Asigurarea cu alimente devine din ce în ce mai globalizată. Necesitatea consolidării sistemelor de siguranță alimentară devine din ce în ce mai evidentă. Globalizarea lanțului alimentar determină apariția constantă a noilor provocări pentru sănătatea și interesele consumatorului. Obiectivul principal al politicii privind siguranța alimentelor este atingerea celui mai înalt grad de protecție a sănătății umane și intereselor consumatorului în ceea ce privește alimentația”, a spus directorul Agenției Naționale de Siguranță a Alimentelor, Iurie Carp.
El a reclamat că inspectorii ANSA au împuterniciri limitate. „Putem efectua controale în locurile autorizate și aplica amenzi de până la 200 de lei sau să sistăm activitatea agentului economic. La ora actuală se lucrează la legislație în sensul lărgirii spectrului de împuterniciri”, a conchis Carp.
Marina Lița, MedNews
