Îmbătrânirea activă în condiții sănătoase este inaccesibilă pentru mai bine de 70% din moldovenii cu vârsta de 55 ani și peste. Datele prezentate în cadrul studiului de lansare a Indicelui de îmbătrânire activă, un indicator care măsoară starea de bine a populației adulte începând cu 55 de ani, plasează Republica Moldova în privința indicelui de îmbătrânire activă la o distanță de 7 puncte față de media țărilor UE (33,9 puncte) ceea ce este de două ori mai mic în raport cu obiectivul european de 57,5 puncte.
Moldova înregistrează cea mai mică rată de ocupare pentru populație de vârstă pre-pensionară 55-59/60-64 ani (49% și respectiv 27,6%), media țărilor UE fiind de 62,2% și respectiv 31,5%. Doar 1 din 10 persoane în etate participă activ și se implică în viața socială. Fiecare a doua persoană este privată de posibilitatea de a avea o viață independentă, sănătoasă și în siguranță, în timp ce în țările UE doar 1/3 din vârstnici se află în astfel de situații.
Moldova are o capacitate foarte redusă pentru îmbătrânirea activă și un mediu nefavorabil pentru aceasta. Una din cauze este speranța de viață mică a populaţiei în comparație cu țările UE care este aproape cu zece ani mai mică. Printre alți factori care contribuie la formarea acestui indicator sunt: nivelul scăzut de studii și bunăstare mintală a populației în etate (51,1% și respectiv 62%), nivelul redus al conexiunii sociale a acestei categorii de populație (32,2%) față de țările UE (49%). Vârstnicii din Republica au deprinderi limitate în utilizarea tehnologiilor informaționale (2,9% față de media înregistrată pentru țările UE – 40,8%), dar și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3% față de 4,5% în țările UE).
Diferențe semnificative ale indicelui de îmbătrânire activă și componentele sale se înregistrează și între femei și bărbați. Femeile în etate sunt cu mult mai dezavantajate față de bărbați și se confruntă mai des cu vulnerabilitatea materială, financiară și fizică. Indicele de îmbătrânire activă pentru femei constituie 25,7 puncte, în timp ce pentru bărbați 29,2 puncte.
Mariana Buciuceanu-Vrabie, coordonatoarea Centrului de Cercetări Demografice, care a efectuat studiul, a constatat că barierele în îmbătrânirea activă țin de funcționarea slabă a domeniilor sociale „care nu asigură un nivel decent de trai, oportunități de participare și integrare pe piața muncii și în societate, securitate personală, dar și starea bună de sănătate a populației”. „În țările cu cel mai înalt punctaj, precum Suedia (44,9), Danemarca (40,3), Olanda (40,0), Marea Britanie (39,7) și Finlanda (39,0) implicarea persoanelor în vârstă în câmpul muncii este la un nivel foarte înalt. Totodată, vârstnicii din aceste țări participă mult mai activ în viața socială prin activități de voluntariat, în medie peste 17%, implicare politică – 31,4%. 8 din 10 persoane în vârstă au un suport material, financiar și medical ridicat, fiindu-le asigurată viața independentă, sănătoasă și în siguranță”, a subliniat autoarea studiului.
În baza rezultatelor studiului au fost propuse un set de recomandări cu accent prioritar pe trei domenii: sănătate – acțiuni orientate spre profilaxia bolilor și asigurarea cu servicii de calitate, accesibile și echitabile; sociale – asigurarea integrării în câmpul muncii a persoanelor în etate, elaborarea unor condiții de pensionare flexibile care să permită persoanei să rămână cât mai mult în activitate, promovarea și încurajarea participării persoanelor în etate în viața comunitară, activități de participare comunitară și voluntariat, dezvoltarea oportunităților de învățare continuă; mediu și securitate – siguranța mediului de trai, adaptate la necesitățile vârstnicilor (infrastructură, transporturi, clădiri, etc.), prevenirea violenței, abuzului și discriminării persoanelor în etate.
Natalia Cojohari, reprezentanta adjunct a UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, în Republica Moldova a declarat că îmbătrânirea nu mai poate fi doar o problemă ce ține doar de sistemului de pensii și protecție socială, fiind necesară adoptarea unei abordări proactive, astfel încât fenomenul rapid al îmbătrânirii să devină responsabilitate intersectorială. „Moldova este una din cele mai tinere țări din Europa, care îmbătrânește cel mai rapid. UNFPA va continua să susțină Guvernul Republicii Moldova în a face față dinamicii demografice existente prin schimbul de bune practici cu alte țări care trec prin procese similare, precum și prin susținerea îmbătrânirii active și solidarității între generații”, a evidențiat reprezentanta adjunct a UNFPA.
Moldova este printre primele țări din afara Uniunii Europene care a lansat studiul privind îmbătrânirea activă. Studiul a fost realizat de Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație.
Reamintim, în anul 2012, Ziua Mondială a Sănătății, celebrată anual pe 7 aprilie, a avut ca temă sănătatea şi îmbătrânirea activă. Sub auspiciile Comisiei Europene anul 2012 a fost Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii.
MedNews: Sursa UNFPA
