Termenul englezesc „screening” a devenit familiar în societatea noastră, mai cu seamă în ultimii trei ani. În această perioadă, a fost făcută evaluarea capacităților pentru implementarea Programului Național de Screening al cancerului de col uterin la nivel național, adică de inițiere a unui program organizat de prevenire a acestui tip de neoplasm pentru toate femeile sănătoase cu vârsta cuprinsă între 25 – 61 de ani. În interviul pe care vi-l propunem, cu expertul internațional și directorul Asociației Europene pentru cancerul de col uterin (ECCA), Philip Davies, vom analiza pas cu pas cele mai multe dintre provocările din sistemul de sănătate care stau în fața acestui proces de screening de col uterin.

MedNews: Ținând cont de publicul nostru – lucrători medicali, pe de o parte și femeile care au nevoie de aceste servicii, pe de alta – vreau să vorbim pe înțelesul celor două categorii. Să începem cu începutul. Ce este screening-ul de col uterin și care sunt etapele lui?

Philip Davies: Obiectivul primar al screening-ului de col uterin este de a preveni apariția cancerului. A preveni nu înseamnă a depista. Acesta este un lucru foarte important pe care trebuie să-l înțeleagă publicul. Deci, screening-ul nu presupune depistarea și ulterior tratamentul cancerului, ci prevenirea canceului de col uterin, la etapele medicului de familie, a serviciilor citologic și colposcopic.

MedNews: Ce este un screening oportunist versus unul organizat, pentru pacient și pentru medic?

Philip Davies: Screening-ul oportunist este atunci când pacienta vine la medic și solicită să i se facă screening-ul. În cazul screening-ului organizat, medicul de familie recomandă testul Papanicolau femeilor de vârsta între 25 – 61 de ani și monitorizează tot procesul de prevenire a maladiei și o recheamă la următorul examen profilactic, de testare, peste trei ani.

Pentru femei, screening-ul organizat are un efect de regularitate a testului de prevenire. E calea optimă de prevenire. Un screening nu are rost să îl faci prea des, deoarece nu oferă mai multă protecție și, în mod evident, nu oferă nici o protecție dacă e făcut prea rar.

Pentru medic e același lucru, iar pentru sistemul de sănătate înseamnă eficiență triplă de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire.

MedNews: După etapele pilot ale programelor de screening de col uterin la nivel național, în trei regiuni ale republicii (2011 – 2013) în cadrul CNAM, putem spune că în Moldova s-a produs trecerea de la screening-ul oportunist la cel organizat?

Philip Davies:  Încă nu. Acest proces a început și este în derulare, în cadrul Planului de acțiuni pentru realizarea Programului Național de Screening de col uterin și va dura în următorii 3 – 5 ani, când vor fi consolidate cele trei servicii care intră în programul de screening: asistența medicală primară (AMP, echipa medicului de familie – n, red.), serviciul citologic și cel colposcopic.

MedNews: Să o luăm pe rând, care este rolul AMP în screening-ul de col uterin organizat?

Philip Davies:  AMP are un rol esențial de conexiune între public și serviciile de screening pentru a asigura calitatea. În cadrul AMP trebuie să se respecte intimitatea femeilor și să se ofere corect toată informația despre ceea ce trebuie să se facă la toate etapele de screening. La nivel de AMP trebuie să se cunoască interpretarea corectă a rezultatelor citologiei și să se poată comunica corect femeilor nevoia de a repeta testul sau de a face colposcopie. Misiunea AMP este să le creeze confortul psihologic femeilor care sunt la vârsta la care trebuie să se îngrijească de profilaxia maladiei. Acest lucru trebuie făcut profesionist, calificat, ca femeile să fie parte a programului de screening și să vrea să continue să vină la următorul screening, peste trei ani.

MedNews: Ați spus de interpretarea corectă a citologiei de către medicul de familie. La noi în practica medicală sunt folosite două modele citologice de testare – Papaniciolau și Romanovski. Care este modelul corect care trebuie interpretat în cadrul screening-ului de col uterin?

Philip Davies:  Exact, este vorba de un aspect tehnic de interpretare și analiză a lamei de microscop. Datorită tradiției sovietice, majoritatea medicilor sunt obișnuiți să folosească modelul Romanovski. Pentru femei nu este nici o diferență cum se numește testul, dar este deosebit de importantă calitatea lui. Or, acesta poate fi asigurat de un audit extern, ceea ce înseamnă să ai șansa să te conectezi la experiența de 20-30 de ani a colegilor din Vest de a analiza datele testelor. Nu este o problemă în sine aplicarea testul Romanovski, dar când pentru femeie este importantă calitatea serviciului, Moldova trebuie să se integreze în comunitatea statelor din Europa de Vest care au dezvoltate mecanisme de asigurare a calității pentru verificarea interpretării datelor citologice în baza testului Papanicolau. Dacă se va rămâne la interpretarea datelor în baza testului Romanovski, nu prea sunt țări și experiențe care să poată asigura calitatea.

MedNews: De ce este nevoie de un audit extern pentru citologie?

Philip Davies:  Nu există medic care să nu considere că are dreptate în ceea ce face. Pentru a fi ajutați să realizeze acest lucru, sistemele de sănătate trebuie să ofere mecanisme care să asigure calitatea. Exemplul Georgiei în acest sens este relevant. În baza rezultatelor de  contraverificate  a circa 300 de teste Papanicolau, în Italia, au fost îmbunătățite unele procese citologice, care îi ajută pe medici să fie mai buni în ceea ce fac.

MedNews:  Când urmează să fie implementat la nivel de republică modelul unic de procesare a citologiei în baza testului Papanicolau?

Philip Davies:  Procesul va începe deja în acest an. La început vor fi evaluate capacitățile laboratoarelor și necesitățile de instruire a specialiștilor, iar către anul 2017 vom avea modulele de instruire. Acest proces depinde mult de cooperarea între actorii importanți ai sistemului de sănătate, bunăoară în citologie – cu Institutul Oncologic din Chișinău (IOC), care este autoritatea eminentă în materie. În acest proces lucrăm și cu alte două organizații  externe din Italia și Marea Britanie cu care vom identifica aceste necesități și vom dezvolta module de instruire.

MedNews: Un alt serviciu important pentru screening este colposcopia, avem în total pe țară 7-12 colposcopiști și 47 de colposcoape gata pentru a fi utilizate. De cât timp e nevoie pentru a pune pe roate serviciul?

Philip Davies:  Trebuie să spun că în URSS, colposcopia nu era o specialitate în sine, acesta se încadra în ginecologie. Timp de 20 de ani, în țările din fostul spațiu sovietic, care s-au confruntat cu probleme de ordin economico-social, colposcopia a stagnat, în timp ce în Vest, s-a dezvoltat serviciul. Colposcopia este o specialitate medicală în sine. Din cauza lipsei de bani pentru instruire și lipsei oportunității de instruire continuă, a apărut această discrepanță între medicii din Est și din Vest, în colposcopie. E nevoie de bani pentru instruire.

MedNews: Existența acestui program Național de screening al cancerului de col uterin în RM, presupune acoperirea acestei necesități de racordare la experiența medicilor colposcopiști din Vest?

Philip Davies: Cu siguranță că da. Acum, că va fi preluată cea mai relevantă experiență din Vest, se va trece foarte repede peste acești 20 de ani de lipsuri și frământări ale medicilor de aici. Medicii din Moldova au șansa unică să învețe tot ce este mai bun și mai relevant pentru sănătatea pacienților lor acasă, nu doar în materie clinică, dar și de management al serviciului. Acest proces deja a început cu instruirea primului medic din Moldova,  Uliana Tabuică, care, după instruirile în Italia și Marea Britanie, va reveni în Moldova pentru a preda colegilor în cadrul unui centru de instruire în Moldova.

MedNews: Cine trebuie să coordoneze serviciul de colposcopie în cadrul unui screening?

Philip Davies: În fiecare țară abordarea este diferită. Bunăoară, în Marea Britanie de acest lucru este responsabilă Societatea de colposcopie, care elaborează și ghiduri, protocoale clinice în acest sens. În Franța este un departament guvernamental care se ocupă de acest lucru. Respectiv, în Republica Moldova, în următorii ani, va fi dezvoltată o asemenea structură. Ceea ce trebuie să reținem ca fiind important, este să identificăm persoanele și instituțiile care pot să organizeze acest lucru cel mai bine. Orice instituție poate face acest lucru dacă are personalul calificat, bugetul necesar și abilitățile necesare de gestionare. Trebuie să ne preocupe calitatea serviciului și nu organizația care oferă acest serviciu și să ne asigurăm că serviciul este de o calitate înaltă. La fel este și în cazul serviciului de citologie și al Centrului de coordonare a Screening-ului. Dar vorbim și despre cadrul legislativ și regulamente, nu doar de persoanele și specialiștii care trebuie să existe. În acest sens, trebuie revizuite și anumite legi și regulamente. De exemplu, acum colposcopia nu este recunoscută ca o specialitate aparte. Așa că e nevoie să fie schimbat cadrul legislativ pentru că nu există un curriculum separat, niște calificări în acest sens. Așa că de aici vom începe.

MedNews: Vreau să explicați ce este Registrul de cancer și Registrul de Screening. Care este diferența dintre acestea?

Philip Davies: Registrul de cancer presupune înregistrarea tuturor cazurilor noi și vechi de cancer, a datelor demografice, vârstă, tipul de cancer după localizare, dar și date referitoare la mortalitatea de cancer. Registrul de cancer oferă date despre cine, unde, când și de ce fel de cancer a supraviețuit după tratament, ori a decedat.

Registrul de Screening este un mecanism de management, de gestionare a prevenției în cazul persoanei sănătoase care a făcut screening-ul și răspunde la întrebările: cine, unde, când a făcut screening-ul, ce rezultate a avut și cum este urmărit procesul de prevenție. Scopul Registrului de screening este de a reduce rata prevalenței și incidenței cancerului de col uterin, date care pot fi urmărite în Registrul de cancer. Respectiv, datele din Registrul de cancer verifică impactul screening-ului de cancer de col uterin și ajută la gestionarea eficiență a screening-ului. Registrul de screening de col uterin este în proporție de 80% similar cu alte tipuri de registre de screening.

MedNews: Odată cu crearea Centrului de evaluare și monitorizare a Screening-ului în cadrul Planului de acțiuni pentru implementarea Programului Național care va gestiona procesul la nivel de țară, oare nu vorbim de o fragmentare a serviciului oncologic?

Philip Davies: Confuzia unei posibile fragmentări a serviciului oncologic ar putea apărea tocmai din  motivul denumirii unității de evaluare și monitorizare a screening-ului, care mai degrabă ar fi bine să se numească unitatea de coordonare a Screening-ului de col uterin.

Unitatea de  evaluare și monitorizare a Screening-ului monitorizează activitatea zilnic a serviciilor medicale de orice tip și nu doar de screening, dar la nivel meta, în cadrul  Ministerului Sănătății, și analizează impactul de screening, comparând indicatorii din cele două Registre. Cea de-a doua unitate face ceea ce fac zilnic colegii de la CNAM, urmăresc și coordonează respectarea procesului de screening.

MedNews: Unde ar trebuie să fie cel mai bine organizată această unitate de coordonare a screening-ului de col uterin: CNMS; CNSP, IOC, Ministerul Sănătății sau CNAM, cum este acum?

Philip Davies: Până la urmă este o decizie a autorităților, dar este important ca această instituție să aibă mandatul de a colecta date și ca unitatea să aibă personal cu capabilități necesare muncii. Anterior a fost decis ca această unitate să activeze în cadrul CNAM. Ministrul adjunct a spus că este mulțumit de rezultatele obținute  în implementarea Planului de acțiuni a Programului Național de Screening al cancerului de col uterin la prima etapă, așa că nu ar fi motive ca să fie schimbat locul unității. Având posibilitatea să compar activitatea din Moldova cu a altor țări, pot să spun că aici procesele au o evoluție foarte bună și nu e cazul să împiedicăm activitatea schimbând locul de referință al unității. Este important ca unitatea să nu devină o „minge politică”, trebuie să ținem cont de aspectele practice de prevenție și salvare a vieților femeilor și nu de aspectele politice. Motivul schimbării locului Centrului, ar putea fi justificat numai dacă organizația care își dorește preluarea Centrului să-i  îmbunătățească activitatea.

MedNews: Cum apreciați activitatea Centrului de coordonare a screening-ului de col uterin în implementarea Planului de acțiuni a Programului Național de Screening al cancerului de col uterin pentru anii 2014-2015 și care sunt următorii pași de întreprins pentru implementarea screening-ului de col uterin pentru toate femeile la nivel de țară?

Philip Davies: Progresul este evident, faptul că toți actorii importanți pentru implementarea unui Program Național de Screening de col uterin, adică pentru implementarea unui screening organizat, au fost aduși la o masă de discuții și de lucru este o realizare de care Moldova ar trebui să fie mândră.  Așadar, la prima etapă, ne-am ocupat de partea legislativă și de stabilire a unității de coordonare a screening-ului de col uterin. Acum urmează să fie instruiți reprezentanții medicinii de familie, să evaluam calitatea serviciului citologic și să îmbunătățim serviciile de colposcopie.

Tot ce s-a realizat acum s-a bazat pe colaborare și cooperare și, dincolo de spiritul de competiție, fiecare actor trebuie să se concentreze asupra capacităților și abilităților instituționale pentru a le îmbunătăți, consolida, crește.

Republica Moldova are toate șansele să devină un centru de instruire pentru țările din Europa de Est și Asia Centrală în prevenirea de col uterin, după evaluarea implementării Planului de acțiuni al Programului de screening de cancer de col uterin pentru anii 2014 – 2015, dacă va continua colaborarea și cooperarea între partenerii din interiorul sistemului autohton de sănătate și cei de dezvoltare.

MedNews