Moldovenii sunt tot mai vulnerabili în fața microorganismelor/bacteriilor rezistente la tratamentul cu antibiotice pentru că preparatele pot fi procurate fără prescripția medicului. Situația epidemiologică este la fel ca în urmă cu un an, când OMS arata că Republica Moldova se numără printre cele 19 ţări în care antibioticele pot fi procurate fără prescripția medicului și fără un diagnostic stabilit. „Momentan, piața de consum a antibioticelor este foarte prost reglementată, pentru că în farmacii se pot cumpăra medicamente fără prescriere medicală și persoana poate face abuz sau folosi fără argumentare medicală acest medicament”, afirmă dr. Radu Cojocaru, directorul adjunct pe probleme de laborator al Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP).
Timp de un an, autoritățile din Republica Moldova nu au făcut nimic ca să schimbe situația în privința eliberării fără rețetă a antibioticelor din farmacii. Ordinul cu privire la modul de prescriere şi eliberare a medicamentelor nr. 960 din 01.10.2012 este unicul act normativ care reglementează și astăzi modul de prescriere a antibioticelor pentru tratamentul ambulatoriu al pacientului, dar se axează mai mult pe antibioticele prescrise în cazul medicamentelor antituberculoase, de prima linie.
Acum un an, MedNews scria despre viziunile ambițioase al Ministerului Sănătății de redresare a situației prin elaborarea și implementarea Regulamentului privind promovarea medicamentelor de uz uman, implementarea rețetei-electronice, dar și crearea unui plan strategic național vizând utilizarea antibioticelor. Din aceste planuri ambițioase, s-a realizat doar trecerea la un standard nou, conform cu cel al UE, de monitorizare a efectului administrării antibioticelor, implementat la CNSP. Așa că, autoritățile astăzi nu pot spune cu exactitate care sunt tendințele și dinamica fenomenului legat de consumul necontrolat de antibiotice: „Pe moment, avem statistici pe o perioadă foarte scurtă, dar oricum situația de rezistență a microorganismelor la antibiotice este îngrijorătoare pentru multe preparate, chiar și pentru cele de ultimă generație, care acum doar ies pe piață”, declară directorul adjunct pe probleme de laborator al CNSP.
Chiar și așa, datele colectate timp de un an de către specialiștii în sănătatea publică din țară arată că peste 25% din tulpinile infecțiilor care se tratează cu antibiotice sunt rezistente la aceste preparate, iar moldovenii se află în topul de rezistență la tratamentul cu antibiotice conform gradației simbolice a OMS privind fenomenul. „Pentru multe preparate care se indică empiric de către medic, înainte ca să fie stabilit exact diagnosticul, o tactică uzuală mai ales în cazuri de meningită, infecții septice, fenomenul de rezistență a infecțiilor la moldoveni este în creștere. Acest fapt duce la ineficiența tratamentului, iar în unele cazuri chiar și la decese”, explică dr. Radu Cojocaru impactul fenomenului de automedicație cu antibiotice în rândurile populației noastre.
Cu toate acestea, responsabilii de la CNSP recomandă medicilor pentru a reduce utilizarea inutilă de antibiotice, să apeleze constat la recoltarea pe eşantioane microbiologice înainte de iniţierea terapiei empirice cu antibiotice, să monitorizeze rezultatele culturilor şi să ajusteze tratamentul cu antibiotic pe baza rezultatelor. Iar consultaţia microbiologilor şi farmaciştilor poate avea ca rezultat practici mai bune de prescriere a antibioticelor şi diminuarea rezistenţei la antibiotice.
Pe de altă parte, specialiștii în sănătatea publică atenționează repetat pacienții, până la apartiția unui set de acte normative punitive de elaborarea căruia este responsabil Ministerul Sănătății, să renunțe la automedicație și să urmeze cu strictețe schema de tratament prescrisă de medic.
MedNews
