Abținerea de la alcool în timpul administrării antibioticilor este o recomandare tradițională a medicilor și farmaciștilor. Un studiu recent a pătruns în miezul problemei pentru a afla dacă aceste avertismente sunt sau nu întemeiate.

E greu de aflat de unde a pornit „interdicția” de a combina alcoolul cu antibioticele, dar unii specialiști sugerează că acesta datează din anii 1950, când penicilina a fost utilizată pentru prima dată un tratament eficient contra infecțiilor cu transmitere sexuală. Doctorii erau îngrijorați că tratamentul costisitor ar putea fi compromis dacă pacienții se îmbătau și scăpau de inhibiții. Din această cauză, îi îndemnau pe pacienți să se abțină de la consumul de alcool până la încheierea tratamentului.

Un studiu recent sugerează că aceste temeri ar putea fi fondate, însă doar pentru un grup restrâns de antibiotice. Acestea sunt antiinfecțioasele „Flagyl”, „Metrogyl”, regăsite și în nomenclatorul de medicamente din Republica Moldova, dar și antibiotice străine precum „Bactrim” sau „Simplotan”. Administrând aceste preparate, pacientul ar putea deveni roșu pe față, poate avea grețuri sau slăbiciuni chiar și de la un pahar de bere.

Studiul relevă însă că aceste antibiotice sunt utilizate rar și doar în tratarea unor boli provocare de bacterii intestinale. Pentru alte tipuri de antibiotice nu există o dovadă clară de reacție adversă după un consum modest de alcool.

Așadar, dacă Crăciunul pe rit vechi v-a prins bolnav și administrând antibiotice, studiul confirmă că un pahar de vin roșu nu va dăuna. Totuși,  abținerea de la alcool va permite o recuperare mai rapidă.

Adaptare pentru MedNews, Felicia Nedzelschi