Medicii infecționiști și hepatologi din Republica Moldova spun că încercările de a trata persoanele de hepatita B sunt diminuate dacă pacienții se adresează târziu la doctor. În același timp, aceștia recunosc faptul că medicina modernă nu a găsit un preparat antiviral care ar putea trata toate cazurile de hepatită.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a anunțat că au fost cumpărate 155 700 de doze de vaccin recombinat pentru profilaxia hepatitei virale B la adulţi. Vaccinurile au fost repartizate de Centrul Naţional de Sănătate Publică celor 44 de centre teritoriale de sănătate publică din ţară, care, la rândul lor, le distribuie instituţiilor medicale primare. Astfel, în perioada octombrie-decembrie, vor fi imunizate aproximativ 52 mii de persoane, câte trei doze pentru fiecare adult din grupurile cu risc sporit de infectare.

Medicii hepatologi salută acest fapt, dar în același timp, spun că încă se observă o tendință de a se adresa târziu la medic. “Hepatita B este o maladie asimptomatică, iar bolnavii, de cele mai dese ori se adresează târziu la medic. Ficatul este un organ care nu prezintă dureri, iar semnele bolii pot fi de cele mai dese ori confundate cu cele ale unei răceli:intoxicație, febră subfebrilă. Uneori se observă o îngălbenire a pielii, urina are o culoare închisă.  Situația se agravează și pentru că boala întinerește,  multe persoane tinere sunt depistate cu hepatita B”,  ne-a spus Ludmila Bardier, medic hepatolog în cadru Spitalului Clinic Republican.

 Boala întinerește

“Am avut cazuri când cetățenii noștri infestați cu hepatita B au plecat la muncă în Federația Rusă. Condițiile de muncă, alimentația și traiul făceau ca boala să agraveze rapid. Pentru că nu aveau poliță medicală, aceștia pur și simplu erau urcați în tren și trimiși în Moldova. Ajungeau la noi în stare critică și rare sunt cazurile când reușim să-i punem, cât de cât, pe picioare”, menționează Ludmila Bardier.

Raioane fără specialiști

Numărul de medici infecționiști este mic, iar în unele raioane chiar lipsesc. “Ar fi bine dacă s-ar introduce “obiceiul” de a prezenta la angajare analizele la hepatită, așa cum se obișnuiește în statele din Uniunea Europeană, unde tindem să ne integrăm”, spune medicul hepatolog.

Eugen Tcaciuc, președintele Comisiei Gastroenterologie şi hepatologie, pe lângă Ministerul Sănătății crede că nu este o tragedie faptul că numărul specialiștilor este mic, iar în unele raioane, precum ar fi Dondușeni, Dubăsari sau Cahul, aceștia lipsesc cu desăvârșire. “Deciziile cele mai importante, legate de prescrierea tratamentului antiviral se iau la nivelul Spitalului Clinic Republican”, a declarat pentru MedNews Eugen Tcaciuc.

De asemenea, specialistul susține că situația este mai bună ca acum un deceniu. “S-a lucrat mult la prevenirea și tratamentul hepatitei. Ne putem lăuda că suntem prima țară din spațiul ex-sovietic care a început a vaccina copii din primele luni de viață. În timp ce în Republica Moldova s-a pus pe picioare acest sistem din 1994, în Federația Rusă au început abia în 2000. În anul 2006 au fost vaccinați copii de vârstă preșcolară, care s-au născut înainte de 1994”, menționează Tcaciuc.

Cetățenii informați, sunt mai responsabili

Acesta spune că a fost procurată o cantitate mare de preparate antivirale. “Pe moment, consider că problema este una științifică. Medicina modernă nu a găsit un preparat care să fie eficient în toate cazurile. Însă este îmbucurător faptul că cetățenii sunt mai informați și devin  responsabili. Deși sunt cazuri când boala este depistată în stare avansată, observăm că sunt familii care fac analizele necesare la timp”, conchide specialistul din cadrul Ministerului Sănătății.

Vladimir Guriev, șeful Laboratorului epidemiologic al hepatitelor virale a spus anterior, pentru MedNews, că boala se transmite în mod deosebit pe cale sexuală, prin intermediul manoperelor medicale (injecţii de diferit gen, recoltarea sângelui din deget, operaţii, manopere ginecologice, stomatologice). “Din grupurile de risc fac parte persoanele care intră în contact cu bolnavii de hepatita B, printre care și personalul medical. Important este că în Republica Moldova întreaga populație este vaccinată împotriva hepatitei B, de la naștere până la vârsta de 25 de ani”, a conchis Guriev.

În Republica Moldova sunt înregistraţi peste 40 mii de bolnavi de hepatite cronice, iar în 2013 au fost depistate 1.726 de cazuri noi, în special în rândul adulţilor, arată datele Centrului Naţional de Sănătate Publică. Totodată, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual în lume mor de hepatita virală B circa 600 mii de persoane.

Pentru procurarea dozelor de vaccin, din fondul măsurilor de profilaxie al CNAM au fost alocate 2 mln 186 mii lei.